„Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor (MMAP) pregăteşte demararea lucrărilor pentru 11 noi platforme pentru gunoiul de grajd şi pentru o staţie de compostare, pe lângă cele 117 investiţii finalizate în perioada 2002 – 2020 şi cele 27 actualmente în construcţie. Cele 12 localităţi beneficiare ale acestei tranşe de finanţare sunt: Parva – judeţul Bistriţa Năsăud, Unguraş – judeţul Cluj, Colibaşi – judeţul Giurgiu, Şotânga – judeţul Dâmboviţa, Valea Mărului – judeţul Galaţi, Vetrişoaia – judeţul Vaslui, Saraiu – judeţul Constanţa, Tîrguşor – judeţul Constanţa, Dobrosloveni – judeţul Olt, Vadu Paşii – judeţul Buzău, Gogoşari – judeţul Giurgiu, pentru platforme şi Prisăcani – judeţul Iaşi, pentru staţia de compostare”, a anunţat ministerul.
Astfel, prin proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, ministerul a început, joi, 17 septembrie, procedura privind licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de construcţii care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd. Investiţiile sunt finanţate de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială.
„Gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluţie pentru combaterea poluării cu nitraţi, având în vedere specificul României. Ţara noastră are peste 3 milioane de ferme mici sau gospodării de subzistenţă, care nu au posibilităţile necesare tratării corespunzătoare a bălegarului, fapt care generează o poluare difuză la nivelul comunelor”, precizează Ministerul Mediului.
Investiţiile finanţate de minister le oferă autorităţilor locale beneficiare, pe lângă platforma propriu-zisă, şi un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării şi împrăştierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o maşină de împrăştiat compostul şi o cisternă vidanjă.
„Practic, UAT-urile sunt în măsură să implementeze un serviciu public pentru managementul dejecţiilor provenite de la animalele din gospodării şi din fermele mici”, spun reprezentanţii Ministerului Mediului.
Staţia de compostare de la Prisăcani este destinată accelerării procesului de transformare a gunoiului de grajd în compost (mraniţă), pentru a putea fi folosit ca îngrăşământ organic de bună calitate.
Prin acest sistem, pe lângă beneficiile de mediu, fermierii şi gospodarii care au încheiate contracte cu platforma şi fac dovada predării gunoiului de grajd sunt consideraţi de către APIA şi AFIR conformi din punctul de vedere a capacităţilor de stocare, ceea ce îi scuteşte pe aceştia de investiţii proprii în platforme individuale.
„Nevoia clară a reducerii poluării apelor cu nutrienţi din surse agricole şi necesitatea alinierii ţării noastre la prevederile Directivei Nitraţi sunt motivele pentru care proiectul ‘Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi’ este, în acest moment, la faza de finanţare adiţională. Având o fază pilot între 2002-2007 şi o primă etapă la nivel naţional între 2008-2017, proiectul va continua să aibă intervenţii până în 2022, în zona finanţării de investiţii, a întăririi capacităţii instituţionale şi a informării şi instruirii fermierilor”, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investiţii este de circa 28.500 mc, ceea ce înseamnă o cantitate de aproximativ 21.370 tone.
Beneficiarii investiţiilor făcute în cadrul proiectului sunt exclusiv UAT-uri, care au fost selectate în cadrul unui program competitiv de finanţare. Eforturile investiţionale sunt suportate în proporţie de aproximativ 95% de către Ministerul Mediului, contribuţia locală a beneficiarilor de aproximativ 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investiţiile sunt transferate către UAT, urmând să fie exploatate de către acestea şi monitorizate de către MMAP.
Bugetul de investiţii pentru perioada 2017-2022 este de 36,32 milioane de euro.
Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitraţi, prin care se urmăreşte reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole. Proiectul, început în 2008 şi încheiat în 2017, a finanţat 86 de platforme de management de gunoi de grajd, iar acum se află în a doua fază, cea de finanţare adiţională, alocată pentru cinci ani, până în martie 2022 şi va finanţa peste 80 de comunităţi locale.