”Ne bucurăm că avem bani, e foarte important acest lucru, dacă ne uităm la politica de coeziune, primim banii pe măsură ce implementăm proiectele şi dacă apar riscuri în implementarea proiectului, pierdem banii. Mecanismul la PNRR îţi dă banii pe ţinte şi jaloanele pe care le-ai asumat că le realizezi până la momentul la care întocmeşti o cerere de plată”, a spus Marcel Boloş.

El a arătat, despre acest nivel scăzut de plăţi, că anul 2022 a fost anul operaţionalizării PNRR şi a încheierii contractelor de achiziţie publică necesare pentru efectuarea păţilor, contractele pentru Autostrada A7, contractul pentru Lugoj-Deva, Lotul 2, pasajele supraterane pentru urşi,  Autostrada Transilvania.

Întrebat dacă este mulţumit de ritmul atragerii fondurilor, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat că ”întotdeauna e loc de mai bine”. 

”Faptul că am încheiat aceste contracte a fost o mare greutate mai ales pentru Ministerul Transporturilor care s-a mobilizat pentru ca să îşi ducă la bun sfârşit ce avea ca obligaţii prin PNRR dar de asemenea s-au încheiat contracte de finanţare pentru eficienţa energetică la cădiri publice, clădiri rezidenţiale şi urmează licitaţiile, iar acolo procedurile de achiziţie şi plăţile vor mai dura, dar sunt baza pentru a efectua plăţi în viitor. Sperăm să nu apară blocaje în implementarea proiectelor, pentru că apoi avem probleme cu jaloanele care vin, şi acelea sunt grele, în care trebuie să pui pe masa Comisiei 319 kilometri de autostradă. La comisiei nu există că licitaţia a fost contestată”, a explicat ministrul.

”Trebuie să punem pe masă 319 km în nu mai puţin de trei ani şi jumătate, deci e limpede că aici domnul ministru şi echipa pe care o are trebuie să fie angrenaţi în monitorizarea implementării”, a completat Boloş. 

Despre care va fi anul de aur pentru fondurile europene din PNRR, Boloş a arătat că fiecare an e un an de aur pentru că înseamnă peste 10 miliarde de euro, în fiecare an de aici înainte, cel puţin până în 2026.

El a afirmat că şi anii rămaşi până în 2029 când se termină politica de coeziune înseamnă tot ani de aur pentru că avem 46 de miliarde de euro faţă de 24 de miliarde pe care i-am avut faţă de perioada de programare precedentă.

”În 2022 am avut 5 miliarde de euro în politica de coeziune, un an foarte bun. Faţă de ce s-a întâmplat în anii precedenţi, când au fost 3, 5 miliarde, 4 miliarde. În 2023 suntem obligaţi la 7,5 miliarde, nu ştiu dacă vom reuşi acest obiectiv, este o sarcină grea şi pentru mine care de 15 ani fac fonduri europene. (..) Eu rămân în continuare la o ţintă de 95%”, a mai spus Boloş.