Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tánczos, a participat marţi, la sediul Guvernului, la ceremonia de semnare a acordurilor de finanţare între Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ministerele coordonatoare de reforme aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

”Managementul apei este un domeniu foarte important, vom avea peste 1 miliard de euro buget pentru dezvoltarea sistemelor de apă şi canalizare în România. Avem infringement la acest capitol şi avem nevoie rezultate concrete, ca să demonstrăm Comisiei că suntem în măsură să tratăm aceste probleme aşa cum trebuie. A doua componentă, la fel de importantă, este partea de protecţie a biodiversităţii. Aici vom avea peste 600 de milioane pentru împăduriri şi sute de milioane pentru biodiversitate, pentru planuri de management, pentru refacere de habitat, pentru protejarea pajiştilor cu înaltă valoare genetică. Managementul deşeurilor este a treia componentă care beneficiază de fonduri: pentru platformele de depozitare voluntară a deşeurilor nemenajere (cele care nu se ridică de către firmele de salubrizare) şi aici vom avea peste 500 de primării care vor putea beneficia de finanţare pentru a realiza asemenea platforme; vom finanţa, de asemenea, 15 platforme mari pentru zonele urbane, acolo unde pot fi depozitate deşeurile din construcţii, deşeurile de metal, de plastic, de lemn, cauciucurile, deşeurile periculoase, toate deşeurile care ulterior pot ajunge la reciclare şi pot reintra în circuitul economic. Avem şi o componentă de digitalizare în domeniul mediului, cu un buget de 48 de milioane de euro. Din această sumă vom dezvolta sistemul SUMAL şi vom digitaliza mai multe servicii care intră în sfera ANPM”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

România are la dispoziţie circa 29,2 miliarde de euro de la UE pentru proiectele din PNRR. Măsurile de sprijinire a obiectivelor privind schimbările climatice prevăzute se ridică la aproximativ 12 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 41 % din suma totală alocată prin plan.

”Măsurile prevăzute în PNRR vor contribui în mod eficace la tranziţia verde şi la abordarea provocărilor generate de aceasta. Astfel, PNRR sprijină obiectivele României privind decarbonizarea şi tranziţia energetică, astfel cum sunt prevăzute în planul naţional privind energia şi clima”, arată Ministerul Mediului.

Componenta C1 – Managementul apei, gestionată de MMAP, are un buget de 1,462 miliarde de euro. Printre reformele care vor fi realizate se află consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă şi apă uzată şi pentru accelerarea accesului populaţiei la servicii de calitate conform directivelor europene, dar şi reconfigurarea actualului mecanism economic al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) în vederea asigurării modernizării şi întreţinerii sistemului naţional de gospodărire a apelor, precum şi a implementării corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa şi a Directivei privind inundaţiile.

Ca urmare a investiţiilor, se vor realiza, printre altele:

1.600 km construiţi de reţele de apă – în localităţi cu peste 2.000 locuitori;

2.500 km construiţi de reţele de canalizare în localităţi cu peste 2.000 locuitori şi 400 de km de reţele de canalizare în cele cu mai puţin de 2.000 de locuitori;

12.900 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite şi operaţionale în aglomerările mai mici de 2.000 de locuitori, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă;

conectarea a 88.400 de gospodării la reţele de apă şi canalizare prin programul naţional ”Prima conectare la apă şi canalizare”;

cel puţin 510 km de linii de apărare împotriva inundaţiilor reabilitate în conformitate cu Directiva privind inundaţiile şi cu Strategia Naţională pentru Gestionarea Riscului la Inundaţii;

starea/potenţialul ecologic bun al corpurilor de apă relevante, în conformitate cu cerinţele Directivei-cadru privind apa, trebuie atinsă şi evidenţiată prin cele mai recente date relevante de sprijin şi trebuie evitată orice deteriorare;

20 de poldere de prevenire a inundaţiilor reabilitate sau nou realizate pe liniile de apărare existente împotriva inundaţiilor;

realizarea cadastrului apelor.

În responsabilitatea MMAP intră şi componenta C2 – Păduri şi protecţia biodiversităţii, cu un buget  de 1,173 miliarde euro. Se va realiza reforma sistemului de management şi a celui privind guvernanţa în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi strategii forestiere naţionale şi a legislaţiei subsecvente, dar şi reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente şi eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea.

Reformele şi investiţiile vor aduce rezultate importante, între care: cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure, cel puţin 90 de pepiniere operaţionale noi şi renovate, precum şi cel puţin 3.150.000 m suprafeţe noi de păduri urbane, în conformitate cu cerinţele legale stabilite în Strategia Naţională Forestieră 2020 – 2030.

Prin gestionarea componentei C3 – Managementul deşeurilor, MMAP preconizează că până în 2023, se vor adopta o strategie şi un plan de acţiune privind economia circulară, pentru a asigura tranziţia României către o economie circulară până în 2030. Aceste acţiuni vor fi însoţite de investiţii în instalaţii de colectare separată şi reciclare a deşeurilor, în reciclarea deşeurilor agricole şi în asigurarea respectării dispoziţiilor privind managementul deşeurilor.

Bugetul total pentru această componentă este de 1,239 miliarde de euro.

Printre măsuri se numără modificări legislative pentru o practică unitară de gestionare a deşeurilor, dar şi dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi control a Gărzii de Mediu, respectiv achiziţionarea de echipamente şi operaţionalizarea acestora pentru 43 de comisariate ale Gărzii Naţionale de Mediu, pentru activităţi de monitorizare şi control, în vederea creşterii trasabilităţii deşeurilor şi 400 de misiuni de monitorizare şi control desfăşurate de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu cu echipamente digitale.

 De asemenea, sunt prevăzute următoarele:

513 echipamente pentru monitorizarea calităţii aerului, a radioactivităţii şi a zgomotului, achiziţionate şi operaţionale;

13.800 insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectivă a deşeurilor, înfiinţate şi operaţionale;

26 de instalaţii de reciclare a deşeurilor construite şi în funcţiune;

504 de centre de colectare voluntară înfiinţate şi operaţionale în conformitate cu Planul naţional de gestionare a deşeurilor;

15 centre de colectare integrată în 15 aglomerări urbane;

254 sisteme integrate de colectare a deşeurilor agricole compostabile.

De asemenea, MMAP va gestiona şi componenta Digitalizare în domeniul mediului.

Astfel se va spori capacitatea de supraveghere, control şi monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat. Sistemul va fi integrat în SUMAL 2.0 (sistemul românesc de urmărire a materialelor lemnoase, aflat în prezent în curs de dezvoltare) şi va monitoriza îndeplinirea obligaţiilor legale privind recoltarea lemnului, regenerarea în timp util a pădurilor, sănătatea pădurilor, starea de conservare a habitatelor forestiere, impactul schimbărilor climatice şi adaptarea la schimbările climatice a diferitelor ecosisteme forestiere. Va fi inclus cadastrul forestier, precum şi drepturile de proprietate şi de administrare. Centrele de date ale sistemului vor respecta Codul european de conduită privind eficienţa energetică a Centrului de date şi integrează circularitatea proiectării clădirilor şi a tehnicilor de construcţie.

Bugetul pentru această activitate va fi de 42 milioane de euro.

Tot în cadrul componentei Digitalizare în domeniul mediului se vor realiza servicii publice de mediu digitalizate, bugetul fiind de 6 milioane de euro. Astfel, cel puţin 32 de servicii publice specifice activităţilor de mediu vor fi digitalizate şi gestionate online pentru a include: transmiterea datelor şi informaţiilor pentru inventarele emisiilor; raportarea aferentă Natura 2000 şi serviciile de conservare a naturii; gestionarea registrelor de mediu, a procedurilor de notificare şi autorizare şi a permiselor, cu scopul de a raţionaliza serviciile de gestionare a deşeurilor pentru cetăţeni şi întreprinderi.