Iată textul lui Moise Guran:
Mă întorceam zilele trecute de la pescuit, de la o baltă din Teleorman. Nu, nu Belina, o baltă oarecare (dar foarte mișto) de pe lângă Videle. Oricum, tot pe Șoseaua Alexandriei am intrat în București. Pe când treceam prin dreptul Penitenciarului Rahova mi-a venit să scot capul pe geam și să strig “Prostule! În democrație, hoții stau la pușcărie, pe când oamenii cinstiți își văd de viețile lor, uite, merg la pescuit, muncesc, își fac concedii și planuri de viitor.” Și deși n-am dat geamul jos și n-am strigat, mi s-a părut că de peste gard aud o voce: “Prost ești tu! Stai să vezi ce ți-am lăsat de plată! Mâine e 1 septembrie!” Mai târziu m-a sunat mama (care nu stă toată ziua la televizor) să mă întrebe cu cât îi crește ei pensia de la 1 septembrie.
E un model istoric ce se tot repetă. Deja îl știm cu toții, dar puțini realizează dimensiunile la care s-a ajuns. De doi ani tot repet că trăim într-o beție bugetară din care ne vom trezi goi pușcă și cu dureri de cap, că programul din scoarță-n scoarță e o girafă, ea nu există în realitate, sau când avertizam că vom munci zece ani ca să reparăm ce au stricat pesediștii, împrumutând țara pentru cheltuieli uriașe.
Că așa fac ei de fiecare dată când li se apropie funia de par. În ‘96 au lăsat amorsată o recesiune colosală, după patru ani în care au mâncat rezervele valutare și au îndatorat țara ca să plătească salariile unor fabrici ce produceau pe stoc. În 2004 au mărit salariile în Educație înainte de alegeri, dar mărirea efectivă urma să intre în vigoare după alegeri. În 2008 Parlamentul (dominat de alianța dintre Tăriceanu și pesediști, dar toți au votat) a produs celebra majorare a salariilor din Educație, anulată după 1 ianuarie 2009 de guvernul Boc, dar acordată apoi corect de instanțe.
Articolul integral pe MOISE.RO