Astfel, Moody’s a scăzut ratingul BCR pentru depozitele în moneda locală de la Baa1/P-2 la Baa2/P-2, cu perspectivă stabilă, dar a menţinut calificativele atribuite băncii pentru stabilitatea financiară (D) şi depozitele în valută(Baa3/P-3), ambele cu perspective stabile.

În cazul BRD, compania de evaluare financiară a scăzut ratingul pentru stabilitatea financiară de la D+ la D, cu perspectivă stabilă, şi calificativul pentru depozitele în moneda locală, de la A2/P-1 la Baa2/P-2, dar a menţinut ratingul Baa3/P-3 pentru sursele atrase în monedă străină.

Pentru Raiffeisen, Moody’s a menţinut calificativele pentru stabilitatea financiară (D) şi depozitele în valută (Baa3/P-3), dar a retrogradat banca la capitolul depozite în lei, de la Baa2/P-2 la Baa3/P-3.

Moody’s reaminteşte că a modificat recent calificativul acordat pentru condiţiile din piaţa bancară românească, de la plafonul de ţară Aa3 pentru depozitele în moneda locală, la Baa2.

„Noul indice este cu o treaptă peste ratingul pentru datoria publică în lei, Baa3, iar ca rezultat au fost scăzute şi calificativele băncilor, însă în mod diferenţiat”, se precizează în comunicatul agenţiei.

Pe de altă parte, Moody’s subliniază că ratingul poate fi revizuit în sus datorită măsurilor nonfiscale pe care multe bănci centrale şi guvernele le folosesc pentru a sprijini băncile.

Moody’s consideră că băncile din România au o importanţă sistemică moderată, având în vedere ponderea activelor în PIB, de aproximativ 63%. Nivelul de stres a crescut pentru băncile din România din cauza recesiunii profunde, iar creditele neperformante s-au majorat puternic, ajungând la circa 13,4% în august 2009,în standarde de raportare locale”, notează analiştii.

Ei mai arată că „datele istorice şi politice sugerează că guvernul român ar putea manifesta o susţinere moderată către sistemul bancar, deşi poziţia acestuia faţă de marile bănci nu s-a schimbat şi e puţin probabil să se schimbe în viitorul apropiat”. De asemenea, Moody’s aminteşte că românia se află într-o perioadă de alegeri prezidenţiale, iar noul guvern instalat ulterior va trebui să recâştige încrederea investitorilor străini.

În continuare, agenţia se aşteaptă ca nivelul ridicat al riscurilor de credit din România să continue să pună presiune pe capacitatea băncilor de a genera venituri şi pe nivelurile de capitalizare.