Judecătorii Curții de Apel București, Adina Pretoria Dumitrache și Viorel Andrei Iugan, explică pe larg în motivarea de 1093 de pagini a sentinței din dosarul Colectiv de ce l-au condamnat și pe fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, la 4 ani de închisoare.
Raționamentul juridic al magistraților este deosebit de important prin consecințele sale: a condus la trimiterea după gratii a edilului și la atragerea răspunderii patrimoniale a Sectorului 4, care vor trebui să achite despăgubiri de 36 de milioane de euro victimelor de la Colectiv, în solidar cu ceilalți inculpați din dosar și cu ISU București-Ilfov.
- Motivarea integrală a deciziei poate fi găsită pe portalul rejust.ro
”Practic s-a dat autorizaţie de funcţionare unui club care nu avea autorizaţie de incendiu şi nici nu avea în concret implementate măsuri adecvate de securitate la incendiu, aspecte care, prin suprapunerea unor alte acţiuni şi inacţiuni ale altor inculpaţi din prezenta cauză, pentru care inculpatul (Cristian Popescu Piedone – n.r.) nu răspunde, au condus la un incendiu cu consecinţe tragice” – este, în esență, paragraful din motivarea judecătorilor care descrie vinovăția primarului Cristian Popescu Piedone.
Edilul era cât pe ce să scape după decizia CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea de legislație secundară (hotărări de guvern sau de Consiliu local, etc) și după adoptarea noului Cod Administrativ. Însă judecătorii au identificat texte de legislație primară (legi, ordonanțe) care stabilesc răspunderea primarilor în astfel de cazuri.
Judecătorii au concluzionat că primarul Cristian Popescu Piedone a încălcat o atribuție de serviciu prevăzută de o lege primară și detaliată în legislația secundară.
”Primarul are ca atribuție de serviciu eliberarea autorizației de funcționare, iar emiterea acesteia cu încălcarea procedurii reglementate de actul normativ din legislația secundară (care explicitează atribuția din lege) poate conduce la încălcarea atribuției din legislația primară și la reținerea infracțiunii de abuz în serviciu. Legislația secundară într-un astfel de caz detaliază legislația primară și face corp comun cu ea. În astfel de situații, într-adevăr, eliberarea unei autorizații cu încălcarea prevederilor legale conduce la reținerea elementului material al infracțiunii de abuz în serviciu”, arată judecătorii.
Legea primară încălcată de primarul Cristian Popescu Piedone ar fi Codul fiscal (legea 571/2003), în vigoare în 2015 când a avut loc incendiul din clubul Colectiv, raportat la Legea 215/2001 a administrației locale.
E vorba de articolul 268 alineatele 5 și 6 din Codul Fiscal din 2015, raportat la articolul 63 alineatul 5 litera g din Legea nr. 215/2001 a administrației locale. Potrivit articolului 268 alineatul 6 din Codul fiscal din 2015:
”autorizaţia privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, în cazul în care comerciantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui rază de competenţă se află amplasată unitatea sau standul de comercializare”.
Potrivit articolului 63 alineatul 5 litera g din Legea nr. 215/2001 a administrației locale, primarul ”emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative”.
Legislația secundară încălcată de primarul Cristian Popescu Piedone ar fi, în opinia instanței, ”toate legile în vigoare la momentul solicitării autorizației”, adică toată legislația infra-legală care detaliază modul în care primarul își duce la îndeplinire atribuția de serviciu de a emite autorizații de funcționare, ”în cazul în care comerciantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege”.
Judecătorii au conchis că primarul trebuia sa cunoască și să aplice toată legislația primară și secundară în vigoare la acea dată. În plus, potrivit instanței, Piedone nu putea invoca în apărarea sa faptul că o decizie a Consiliului Local al Sectorului 4 nu stabilea expres că pentru emiterea autorizațiilor de funcționare e nevoie și de autorizație PSI (prevenire și stingerea incendiilor).
”Curtea constată că autorizația de funcționare putea fi eliberată doar în ipoteza în care comerciantul îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege, respectiv acesta avea toate autorizațiile și avizele impuse de lege, inclusiv autorizația PSI.
Cum textul nu se referă la o lege anume, obligaţia de verificare se raportează la toate legile în vigoare la momentul solicitării autorizației.
Împrejurarea că hotărârea de Consiliu Local care individualiza în concret care sunt documentele care trebuie depuse de către solicitant nu face referire la autorizația PSI nu poate conduce la o concluzie contrară. Raportat la ierarhia actelor normative, printr-o hotărâre de Consiliu Local nu se poate deroga de la o lege”, a arătat instanța.
Interviul care l-a înfundat pe Piedone
Judecătorii au arătat că primarul Piedone nu se putea apăra invocând faptul că nu cunoștea că, potrivit legislației în vigoare, era necesară autorizația PSI pentru ca primăria să emită autorizația de funcționare a clubului.
De ce? Întrucât într-o declarație de presă dată de Piedone a doua zi după incendiu, edilul a precizat exact acest lucru.
<<Necesitatea autorizației PSI pentru eliberarea autorizației de funcționare a fost menționată și de primarul Cristian Popescu Piedone într-un interviu acordat a doua zi după incendiu (disponibil la adresa https://www.youtube.com/watch?v=uUVH6dnYx60–documentarul Colectiv, Negru pe alb, intervalul 2:30-2:44).
Acesta a arătat că, ″acordul de funcționare însumează toate acordurile de la toate instituțiile abilitate să dea autorizațiile de funcționare: alimentație publică, norme PSI ș.a.m.d.″>>, arată judecătorii în motivare.
”O persoană care spune clar, într-un interviu televizat, că pentru autorizația de funcționare este nevoie de autorizația PSI nu poate susține că nu știa că dispozițiile legale impun acest lucru”, au conchis magistrații.
Intenția indirectă a primarului Piedone
”În ceea ce îl privește pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, instanța de control judiciar apreciază că întreg probatoriul dovedește că acesta a acționat cu intenție indirectă, acceptând că prin eliberarea autorizației de funcționare fără autorizație PSI creează o stare de pericol pentru persoanele care frecventează clubul Colectiv”, se arată în motivarea judecătorilor.
Instanța spulberă mitul ”A semnat ca primarul”
”Curtea este conștientă de amploarea activității pe care o desfășoară un primar, fiind practic imposibil ca acesta să verifice îndeplinirea condițiilor legale pentru toate documentele pe care le semnează.
De altfel, necesitatea unei astfel de verificări justifică existența aparatului de lucru din subordinea primarului. Acest aparat de lucru, însă nu se substituie primarului, ci doar îl sprijină pe acesta în desfășurarea atribuțiilor prevăzute de lege.
Rolul primarului nu este pur formal. Fiind învestit cu exercițiul autorității de stat, acesta are obligația de a verifica, cel puțin prin sondaj, actele pe care le semnează. Primarul nu se poate apăra spunând că rolul lui este doar de a semna documente, verificarea și asumarea răspunderii penale revenind în exclusivitate funcționarilor din subordine.
Este adevărat că o astfel de obligație a primarului nu poate fi interpretată în mod excesiv, ci raportat la măsurile pe care acesta le-a luat în mod concret pentru a preveni actele de încălcare a dispozițiilor legale.
Or, în concret, primarul Sectorului 4 București nu făcea niciodată vreo verificare cu privire la actele depuse de solicitanți, ci pur și simplu, doar semna hârtiile care îi erau înaintate. Procedând astfel, acesta nu și-a întemeiat convingerea privind neproducerea rezultatului pe o împrejurare obiectivă, ci exclusiv pe hazard.
Dacă inculpatul ar fi verificat personal documentația în cazul a cel puțin unei unități care are nevoie de autorizație PSI, raportat la aspectele relatate de el (potrivit cărora autorizația PSI era necesară), în mod evident ar fi existat o clarificare a situației la nivelul Sectorului 4 și eventual, o nouă hotărâre de Consiliu Local.
Nedesfășurând nici măcar o verificare prin sondaj, inculpatul și-a asumat riscul eliberării unei autorizații în mod ilegal”, au arătat judecătorii.
Piedone s-a apărat invocând noul Cod Administrativ din 2019, însă instanța s-a raportat la legislația din 2015
”Apărarea inculpatului Popescu Piedone a arătat că raportat la această dispoziție legală, în prezent, primarul nu mai are obligația de serviciu de a verifica îndeplinirea condițiilor legale pentru actele pe care le emite, el doar învestind cu formulă de autoritate executarea acelor acte, întreaga răspundere aparținând funcționarilor din aparatul de specialitate.
Infracțiunea de abuz în serviciu incriminează fapta funcționarului public care își încalcă atribuțiile sale de serviciu, astfel cum sunt acestea reglementate în legislația primară de la momentul comiterii faptei și, prin aceasta, produce una dintre urmările prevăzute de art. 297 C.pen. Modificarea atribuțiilor sau instituirea unei anumite obligații în sarcina unei alte persoane ulterior comiterii faptei nu sunt împrejurări care să conducă la dezincriminarea faptei”, potrivit motivării judecătorilor.
Este o decizie care dă fiori reci primarilor, contestată în spațiul public. Spre exemplu, Victor Ponta, fostul premier care a fost nevoit să își dea demisia din fruntea Guvernului după incendiul din Colectiv, a scris pe o rețea de socializare: ”Știm toți că Primarul Piedone nu are absolut nicio vină (dacă era “Colectiv” la Sibiu sau la Cluj nu cred că era băgat primarul la închisoare)”, a scris Ponta pe Facebook.
Clujul, exemplu de bune practici dat de instanță
Instanța atrage atenția că, deși legislația spune că e nevoie de autorizație PSI pentru emiterea autorizației de funcționare a unui local public, nici primăria Sectorului 4, nici celelalte primării de sector din București, nici primăriile din Oradea, Sibiu sau Constanța, invocate de procurori ca exemple de bune practici, nu solicitau acest document.
”La nici un moment Primăria Sectorului 4 București nu a solicitat autorizația PSI pentru eliberarea autorizației sau acordului de funcționare. De asemenea, această poziție exista înainte ca inculpatul Popescu Piedone să fie primar al Sectorului 4, iar inculpata Iofciu Aurelia să fie șefa Serviciului de Autorizări Comerciale (…)
Nicăieri la nivelul Bucureștiului depunerea autorizației PSI nu era o condiție pentru eliberarea autorizației de funcționare (…)
Au fost depuse adrese din partea mai multor unități administrativ-teritoriale (Sibiu, Timișoara, Arad, Oradea, Iași Constanța, Galați) din care reieșea că nici acestea nu solicitau autorizația PSI pentru eliberarea autorizației de funcționare (…)
O astfel de situație nu era unanimă la nivelul țării. De exemplu, prin HCL nr.467/2009, Primăria Cluj solicita în mod expres avizul PSI”, arată judecătorii.
De ce instanța i-a redus totuși pedeapsa lui Piedone de la 8 ani și jumătate la 4 ani de detenție
”Inculpatului nu i se va aplica pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită deoarece punerea permanent în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a persoanelor, angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului în perioada ianuarie – 30 octombrie 2015 este imputabilă, într-o măsură considerabil mai mare, inculpaţilor Radu Antonina Şi Matei George Petrică, ofiţeri ISU care, constatând starea necorespunzătoare din perspectiva inexistenţei măsurilor de securitate la incendiu şi inexistenţa autorizatiei PSI, nu au sancţionat SC Colectiv Club SRL, nu i-au stabilit măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate, nu au raportat existenţa acestei situaţii ce putea duce chiar până la sesizarea primăriei pentru închiderea clubului.
Fată de criteriile de individualizare arătate, Curtea va aplica inculpatului o pedeapsă orientată spre mediul prevăzut de lege, respectiv 4 ani de închisoare apreciind acest cuantum ca suficient pentru realizarea scopului de prevenție generală şi specială şi de reeducare al pedepsei”, au explicat judecătorii.
De ce au fost achitate subalternele lui Piedone
Judecătorii au arătat că nu există un text de legislație primară care să indice responsabilitatea acestora, nu există dovezi că au cunoscut că era nevoie de autorizație PSI pentru emiterea autorizației de funcționare și nu este dovedită indenția indirectă a acestora.
Context. Pe 12 mai 2022, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, la o pedeapsă de 4 ani de detenție cu executare în dosaru Colectiv. Edilul a fost încarcerat la penitenciarul Rahova. Pedepse grele între 6 ani și 12 ani de detenție au primit și patronii clubului, pirotehniștii, artificierii și pompierii. Judecătorii au decis ca inculpații și părțile responsabile civilmente, Primăria Sectorului 4 și ISU București-Ilfov, să achite despăgubiri de peste 36 de milioane de euro către supraviețuitori și urmașii celor 65 de victime rezultate în urma tragicului incendiu.