Beijing-ul şi Moscova îşi fac stocuri de aur dintr-o varietate de motive, de la nelinişte la dependenţa excesivă de dolar – aşa cum este în special cazul Rusiei, având în vedere sancţiunile după invazia din Crimeea – în contrast cu randamentele scăzute sau negative ale deţinerilor de valută în Europa, în special moneda euro, scrie capital.ro.
China pare să fie într-o campanie strategică de contracare a valorii dolarului, concretizată prin oferta sa multianuală de succes pentru a aduce yuan-ul pe linia cea dreaptă. Unitatea oficială a contului din cadrul FMI se va extinde pentru a include moneda chineză de la 1 octombrie, care ar putea fi, eventual, precursorul autorităţilor chineze care încearcă să consolideze DST – în prezent o unitate artificială care nu se tranzacţionează pieţele private – ca o monedă multilaterală de rezervă.
Comparativ cu China, Rusia a înregistrat cele mai mari achiziţii lunare medii de rezerve de aur în perioada ianuarie – iunie 2016, de 14 tone pe lună, potrivit ultimelor cifre ale FMI. Dar, cu peste 300 de tone de aur mai puţin în rezervele sale decât China, Rusia ar avea nevoie de încă 6 ani pentru a anula decalajul faţă de Franţa şi Italia.