Ne-au dat ”ignore”! Alfabetizarea în România este atât de jos încât nici nu e luată în seamă!

0
5
Ne-au dat ”ignore”! Alfabetizarea în România este atât de jos încât nici nu e luată în seamă!

România nu este luată în calcul atunci când se studiază gradul de alfabetizare a riscurilor în Europa pe motiv că educația financiară de la noi ocupă ultimul loc din Uniunea Europeana și o poziție mai sus de 100 în lume conform mai multor studii efectuate de diferite instituții financiare.

 

S-a sărit calul în Parlament! CIOLACU l-a făcut prost pe CÎȚU!

 

 

Într-o perioadă plina de incertitudine, cunoștințele despre alfabetizarea riscurilor joacă un rol important în procesul decizional al indivizilor de a-și satisface nevoile.  Astfel, pentru a înțelege în ce măsură se protejează oamenii în timpul crizei Covid-19, analiștii Euler Hermes au realizat un studiu,  intervievând un eșantion format din aproximativ 7.000 de persoane, din mai multe state din Europa. Acestea au răspuns la întrebări legate de calcul și de alfabetizare a riscurilor, precum și la întrebări legate de impactul pandemiei asupra finanțelor.

 

 

Cum vezi viitorul copilului tău? Aplică acum pentru o bursă de antreprenoriat prin VERTIK Junior

 

Europa stă slab

 

Rezultate analizei arată un nivel de alfabetizare destul de scăzut. Mai puțin de o treime din eșantionul intervievat poate fi considerat „alfabetizat în domeniul riscurilor”. Cele mai ridicate niveluri sunt în rândul respondenților elvețieni, austrieci și germani cu procente de 33%, 31% și, respectiv, 29%. Aceștia sunt urmați de țările latine care au înregistrat un procent de 26% – francezii – și 25% – italienii și spaniolii. Există diferiți factori care afectează toleranța la risc, inclusiv datele demografice, cum ar fi vârsta, sexul, educația, venitul și starea civilă. Factorii comportamentali includ trăsături de personalitate, emoții, prejudecată privind aversiunea împotriva pierderii și anxietate. De asemenea, educația în domeniul alfabetizării riscurilor ar putea permite indivizilor să își potrivească mai bine preferințele legate de deciziile investiționale. În ambele cazuri însă, ar putea exista o verigă lipsă în luarea deciziilor financiare: trecutul și situația personală a acestora. Deși, în majoritatea tărilor nu există diferențe semnificative în ceea ce privește vârsta, se poate observa că în SUA generația vârstnică are un grad crescut de alfabetizare în acest domeniu, respectiv de 28% comparativ cu nivelul general al țării (23%).

 

 

De ce nu e România în studiu?

 

“România nu este inclusă în studiul de mai sus și poate nu ar trebui să fim surprinși având în vedere că, dintr-o perspectivă oarecum mai generală – a educației financiare, țara noastră este clasată pe ultimul loc din Uniunea Europeana și după locul 100 în lume conform mai multor studii efectuate de diferite instituții financiare. Lipsa însușirii unor noțiuni de bază legate de economisire (sub 1% din veniturile gospodăriilor sunt în general alocate investițiilor), investiții, buget, flux de numerar sau cost de oportunitate se observă nu doar la nivelul persoanelor fizice, cât și al multor companii locale. Deseori creditul este văzut ca un scop în sine pentru finanțarea preponderentă a activității curente, cu accent redus pe capitalizare și auto-finanțare. Pe de altă parte, tendințele la nivel global susțin și accentuează caracteristicile de mai sus prin concentrarea pe hiper-consum, pe dezvoltarea preponderent pe credit inflamată de dobânzile tot mai mici, cât și pe obținerea rezultatelor imediate în dauna viziunii pe termen lung.”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director Euler Hermes România.

 

 

În contextul creditelor de consum din ce în ce mai disponibile și a produselor financiare complexe, alfabetizarea riscurilor joacă un rol cheie în deciziile financiare, iar capacitatea indivizilor de a-și satisface aceste nevoi în prezent și viitor are implicații importante pentru macroeconomia și stabilitatea țărilor. Din păcate, nu putem asocia nivelurile ridicate de cunoștințe cu un apetit pentru risc mai mare sau invers. În Germania și Elveția, de exemplu, alfabetizarea mai avansată pare să se îmbine perfect cu un apetit pentru risc mai mare. Cu toate acestea, respondenții cu risc moderat sunt cei care au cele mai ridicate niveluri de alfabetizare, singura excepție aici fiind Elveția.