În această perioadă ar fi trebuit să fie funcțional noul program de informatizare la Ministerul Finanțelor, în urma unui de la Banca Mondială, însă Guvernul PSD-ALDE a renunțat complet la acest program și din această cauză administrarea veniturilor statului este în colaps. Fostul șef al ANAF Gelu Diaconu, parafrazându-l pe protestatarul de la Suceva, spune că aveam de a face cu ”Nimicul de la Finanțe”. ”Chiar în această perioada programul de informatizare completă a administrării veniturilor statului (RAMP) finanțat de Banca Mondială trebuia să fie deplin funcțional. Operațiunea „paperless” din finanțele țării trebuia să consacre sfârșitul calvarului contribuabilului român, dar și al angajaților ANAF. La plecarea mea din ANAF (feb.2016) proiectul început în 2012 avea o întârziere de vreo 3 luni. Astăzi, după PSD-ul a populat cu incompetenți ministerul finanțelor și ANAF, dezastrul sistemului IT este desăvârșit”, a spus Diaconu.
Conform acestuia, realizările ”nimicului de la Finanțe” sunt următoarele: abandonarea proiectului de informatizare a administrării fiscale; blocarea totală a oricărei investiții de capital (construire/modernizare clădiri/centru de date, infrastructură informatică/suport); sistarea (intenționată?) utilizării echipamentelor de control antifraudă din frontieră; blocarea up-gradării sistemului IT din vama în pofida obligațiilor asumate prin tratatul de aderare; cvasi-abandonarea proiectului de modernizare (cu finanțare UE) a infrastructurii birourilor vamale de pe frontieră extracomunitară; sistarea proiectării/construirii/dotării noului birou vamal Constanța. ”Așadar NIMICUL de la finanțe este o parte a nimicului general”, a concluzionat Diaconu.
Sistemul informatic la nivelul Ministerului Finanțelor Publice și al unităților din subordine, inclusiv ANAF, funcționează în regim de avarie, resursele sunt ocupate în prezent proporție de 99,9%, iar în anii trecuți u avut loc în mod repetat incidente cu risc major de pierderi masive de date. În plus, există un risc major de incidente de securitate și este iminentă colapsarea sistemului. În urmă cu câțiva ani s-a gândit o măsură de punere la punct a sistemului, însă implementarea ei a lăsat de dorit. România a luat în 2013 un împrumut de 91,8 milioane de dolari de la Banca Mondială pentru a moderniza sistemul informatic al Administrației (Revenue Administration Modernization Project – RAMP) și a cheltuit un sfert din bani dar niciun cent pentru sistemele IT. 60 de milioane de lei s-au dat pentru consultanță iar rezultatele sunt catastrofale. La momentul semnării cu Banca Mondială, s-a estimat că în 2018 RAMP va fi finalizat. Între anii 2015 și 2016 sistemul a stat pe loc iar noul termen de implementare a fost mutat la 1 ianuarie 2021.
Surse familiarizate cu discuțiile purtate cu Banca Mondială au declarat cursdeguvernare.ro că Ministerul de Finanțe a notificat instituția financiară în noiembrie 2018 că nu dorește să mai finalizeze proiectul de reformă al ANAF demarat în aprilie 2013. Se renunță astfel la 52 de milioane de euro, cât ar mai fi putut să deconteze pe proiect. Până acum s-au cheltuit cam 18 milioane de euro, bani ce vor fi returnați, cu dobânzile aferente. În aceste condiții, site-ul ANAF continuă să cadă de câteva ori pe săptămână.
În perioada de stand-by la șefia ANAF au fost Gelu Diaconu și Dragoș Doroș iar la Ministerul Finanțelor Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici. Importanța RAMP derivă din faptul că actualmente sistemul informatic al Ministerului Finanțelor Publice este cel mai mare furnizor de date pentru instituțiile publice și instituțiile financiare din România și din străinătate. Iar dacă acesta nu este pus la punct apar probleme foarte mari și scurtcircuite în relația României cu partenerii săi. De exemplu, o serie de acte normative, reglementări naționale și internaționale, inițiative guvernamentale apărute în 2016-2017, precum și creșterea frecvenței și diversificarea evenimentelor negative generate de atacurile informatice în anul 2017 făcut ca România să devină doar furnizor de informații pentru partenerii SUA și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în domeniul veniturilor din dobânzi obținute de persoanele fizice. Dat fiind faptul că România nu îndeplinește standardele de securitate impuse, nu beneficiază de informații de la parteneri. Totodată, sistemul informatic al MFP-ANAF nu poate asigura în prezent toate condițiile necesare pentru asigurarea continuității guvernării și a serviciilor guvernamentale critice, în conformitate cu deciziile adoptate la Summit-ul NATO de la Varșovia-2016. Ministerului Finanțelor Publice îi revin funcții esențiale care trebuie tratate cu prioritate în cadrul Planului național de continuitate în cazul unor situații de urgență, ca urmare a dezastrelor, acțiunilor asociate actelor de terorism, a manifestării războiului hibrid și a conflictelor armate pe teritoriul național. Creșterea frecvenței și diversificarea evenimentelor negative generate de atacurile informatice pot genera pierderi importante pentru sistemul financiar-fiscal gestionat de către Ministerul Finanțelor Publice. Situația deosebită rezidă din însăși situația creată prin atacurile informatice care au blocat diferite sisteme, dintr-o arie variată de domenii, atacuri bazate pe resurse de tehnologia informației și comunicațiilor moderne. Or, în acest caz autoritățile și instituțiile publice trebuie să țină pasul în același ritm prin crearea de programe și proceduri care să împiedice afectarea sistemelor proprii.
Infrastructura actuală de servere și unități de stocare a Centrelor de date ale ANAF este formată, în marea sa majoritate, din echipamente care sunt la sfârșitul ciclului de viață, cu o uzură fizică și morală avansată (gradul de încărcare este de 99%, în loc de 70% așa cum ar fi normal). Această situație are mai multe cauze, principala fiind dată de acordurile cadru și contractele subsecvente încheiate începând cu anul 2013. Ultimul contract subsecvent din acordul cadru de mentenanță a expirat în octombrie 2016. Fără o însănătoșire a sistemului informatic, RAMP nu va fi aplicat.
