„Cu privire la informaţiile apărute în mass-media referitoare la presupusele probleme de asigurare a personalului pentru situaţii de urgenţă de la CNE Cernavodă, SN Nuclearelectrica SA precizează faptul că informaţia este eronată şi rezultă dintr-o confuzie între două autorităţi distincte: Nuclearelectrica şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Precizăm faptul că informaţiile comunicate în telegrama din data de 28 ianuarie 2009, publicată pe site-ul Wikileaks, a cărui veridicitate nu suntem în măsură să o comentăm, nu fac referire la activitatea SNN SA”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii Nuclearelectrica spun totodată că, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă la Centrala Nuclearo-Electrică (CNE) Cernavodă, responsabilitatea centralei este de a lua toate măsurile care se impun într-o astfel de situaţie, şi anume oprirea controlată a reactorului, răcirea zonei active şi monitorizarea parametrilor de securitate nucleară.
„CNE Cernavodă are, de asemenea, responsabilitatea de a informa Primăria Oraşului Cernavodă şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi de a implementa acţiunile de răspuns la urgenţă pe amplasamentul centralei. Conform legislaţiei în vigoare (Legea nr. 481/2004; Norma republicată nr. 242/1993; Ordinul nr. 279/2001), activităţile de răspuns la urgenţă în afara amplasamentului centralei sunt în sarcina autorităţilor locale şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă”, se mai arată în comunicat.
Structura organizatorică de răspuns la urgenţă a centralei este alcatuită din persoane desemnate şi pregătite pentru activităţi de răspuns la urgenţă.
„Există de asemenea, o echipă de răspuns care este prezentă în permanenţă pe amplasament. Acest grup este compus din operatorii de tură, pompieri şi personal medical. În funcţie de tipul de urgenţă (Urgenţă pe Unitate, Urgenţă pe Amplasament, Urgenţă Generală), se vor activa resurse umane suplimentare desemnate şi instruite pentru situaţii de urgenţă”, informează oficialii Nuclearelectrica.
Potrivit acestora, dotările şi echipamentele de care dispune personalul pentru răspunsul la urgenţă (altele decat cele cuprinse în proiect) includ dotarile speciale ale Centrului de Control al Urgenţei de pe Amplasament şi dotarea standard a centrului (computere, aplicaţii software, telefoane, fax-uri, sisteme obişnuite de ventilaţie şi alimentare electrică etc.) şi laboratoarele mobile de monitorizare radiologică (două vehicule echipate identic de la furnizori diferiţi repectând în totalitate principiul redundanţei).
„În ceea ce priveşte Centrele de Control pentru Situaţii de Urgenţă, precizăm faptul că pregatirea pentru situaţii de urgenţă, impusă de legislaţia naţională ca o condiţie obligatorie pentru autorizarea exploatării unei centrale nuclearoelectrice. La centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, pregătirea pentru situaţii de urgenţă este verificată şi îmbunătăţită prin exerciţii trimestriale, anuale sau generale (unul la trei ani) care simulează diferite situaţii de accident nuclear”, se mai arată în comunicat.
Totodată, reprezentanţii Nuclearelectrica spun că la CNE Cernavoda se desfăşoară periodic diferite tipuri de exerciţii de urgenţă, precum: exerciţii parţiale care se desfăşoară trimestrial, cu fiecare tură de exploatare / anual cu fiecare tură de personal de conducere şi suport la urgenţă, exerciţii anuale, în care este implicat tot personalul de pe amplasament, exerciţii generale, care sunt organizate în colaborare cu autorităţile publice şi au loc odata la trei ani, implicând pe lângă personalul din centrală şi populaţia din zona învecinată.
În anul 2010 s-au desfăşurat 53 de exerciţii parţiale şi un exerciţiu anual de urgenţă, potrivit companiei.
Potrivit unor telegrame ale WikiLeaks, apărute luni în presă, echipa de intervenţie de la centrala nucleară de la Cernavodă, formată din numai şapte oameni, nu ar face faţă unui dezastru. În 2008, centrala de la Cernavodă ar fi fost vizitată de un diplomat american, ale cărui concluzii au fost că în cazul unui accident, „Guvernul ar fi greu pus la încercare”.
Totodată, directorul general al Nuclearelectrica, Pompiliu Budulan, a declarat marţi, la audierile din Comisia de buget şi industrii a Senatului, că în cazul oricărui incident nuclear, oricând sunt la dispoziţie „cel puţin 100-150 de oameni care pot să intervină”. „În permanenţă sunt 50 de oameni în centrală”, a spus Budulan.
În prezent, România are două unităţi nucleare la centrala de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de câte 720 MW, centrală aflată în administrarea companiei de stat Nuclearelectrica, al doilea producător de electricitate din ţară. Potrivit Strategiei Energetice a României, centrala din Cernavodă urma să aibă alte două reactoare nucleare, cu o putere instalată asemănătoare, proiectul fiind estimat la peste 4 miliarde euro.