Șapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii cer oficial plenului să o revoce din funcție pe Lia Savonea, pe care o critică pentru modul ”defectuos” în care a condus instituția.

Cei șapte sunt: judecător Mihai Andrei BALAN, procuror Cristian Mihai BAN, judecător Andrea Annamaria CHIŞ, procuror Florin DEAC, judecător Mihai Bogdan MATEESCU, procuror Nicolae Andrei SOLOMON, procuror Tatiana TOADER.

Semnatarii cererii de revocare susțin că Lia Savonea a îndepărtat CSM de la rolul său constituțional, ”făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale”.

Reamintim că Lia Savonea este în relații extrem de tensionate atât cu o parte a colegilor din CSM, cât și cu ministrul Justiției, Ana Birchall, aceștia acuzând-o că nu respectă legislația în încercările sale de a o impune pe Adina Florea în fruntea Secției speciale de investigare a magistraților.

Cererea completă:

Nr. 1/20333/15.10.2019

Către,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

Subsemnații judecător Mihai Andrei BALAN, procuror Cristian Mihai BAN, judecător Andrea Annamaria CHIŞ, procuror Florin DEAC, judecător Mihai Bogdan MATEESCU, procuror Nicolae Andrei SOLOMON, procuror Tatiana TOADER, membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii,
În temeiul art. 55 alin. (10) din Legea nr. 317/2004, privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, republicată și cu modificările ulterioare, propunem Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

REVOCAREA

din funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii a doamnei judecător Lia Savonea

Pentru modul defectuos în care domnia sa și-a exercitat atribuțiile prevăzute de lege pentru înalta demnitate de Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, îndepărtând Consiliul de la rolul său constituțional, făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale.

I. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Lia Savonea, nu şi-a îndeplinit, după caz, şi-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuţia de reprezentare a Consiliului prevăzută de art. 24 alin. 3 lit. a din Legea nr. 317/2004, republicată, prin următoarele acţiuni:

A. Pe plan intern, Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat în mod necorespunzător în relațiile cu alte instituții cu atribuții în domeniul justiției, cum ar fi Ministerul Justiției, dar și cu corpul magistraților, prin asociațiile profesionale ale acestora și, nu în ultimul rând, cu societatea civilă.

1. Astfel, președintele Consiliului a generat și a întreținut o stare conflictuală cu actualul ministru al justiției, dna. Ana Birchall, legat de neparticiparea acestuia la unele ședințe ale Plenului Consiliului în condițiile în care a refuzat, într-o manieră arogantă şi neconstructivă (a se vedea comunicatul din data de 5 octombrie 2019), să stabilească un mod de lucru previzibil pentru activitățile Consiliului care să permită unui număr cât mai mare de membri aleși sau de drept să participe la ședințe, aspect care i-a fost reproșat și de colegii judecători și procurori, membri aleși în Consiliu.
Faptul că o astfel de atitudine nu reprezintă un mod de lucru normal în Consiliu este ilustrat nu doar de inexistența unor astfel de situații în anii precedenți, dar și de abordarea diametral opusă în relaționarea cu fostul ministrul al justiției, dl. Tudorel Toader, în condițiile în care programarea multor ședințe de Plen sau Secție de judecători s-a făcut în funcție de disponibilitatea acestuia de a participa.
Un alt subiect de dispută a fost lipsa unui răspuns într-un termen rezonabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii la solicitarea ministrului justiției din luna iulie 2019, referitoare la poziția Consiliului privind recomandările din rapoartele Greco și MCV având ca obiect situația justiției din România.
Rapoartele au fost puse pe ordinea de zi a Plenului Consiliului abia în data de 8 octombrie 2019, după trei luni de la publicare, în condițiile în care este notorie atitudinea critică a Președintelui Consiliului față de conținutul rapoartelor, în general, sau de instituțiile europene care le întocmesc, aspecte evidenţiate și în comunicatele de presă emise în numele Consiliului, dar neasumate instituțional de către acesta.

Articolul integral pe G4MEDIA