Comisia Europeană (CE) urmează să propună, până la sfârşitul acestui an, o listă  (”taxonomia verde”) cu energii considerate ”virtuoase” atât în lupta împotriva modificrilor climatice, cât şi pentru mediu.

Această clasificare urmează să deschidă calea la fonduri ”verzi” şi să ofere un avantaj competitiv filierelor recunoscute.

Acest subiect creează disensiuni în rândul Celor 27, însă, la summitul şefilor de stat şi de guverne de joi, ”o mare majoritate a statelor membre” a vrut să includă atât gazele naturale, cât şi energia nucleară pe această listă de investiţii durabile, a declarat AFP un diplomat euroean.

Alţi doi diplomaţi europeni au confirmat această ”majoritate” a ţărilor favorabile.

Criza preţului gazelor naturale pare că a creat un context favborabil domeniului nuclear.

Însă această listă nu urma să fie evocată în concluziile summitului, din cauza lipsei unui consens.

Zece state membre UE, inclusiv Franţa, au publicat la jumătatea lui octombrie un editorial în care susţineau domeniul nuclear, atât din cauză că nu emite dioxid de carbon şi face parte dintre soluţii în lupta împotriva încălzirii globale, cât şi deoarece contribuie la independenţa energetică europeană.

Acest text a fost semnat de către România, Cehia, Finlanda, Slovacia, Croaţia, Slovenia, Bulgaria, Polonia şi Ungaria.

Olanda s-a raliat recent acestei poziţii.

OPOZIŢIE

Alte ţări – ca Germania, Austria sau Luxemburgul – se opun aprig, dar şi ONG-uri, care denunţă problema depozitării pe termen lung a deşeurilor radioactive.

Centralele pe gaze naturale emit dioxid de carbon (CO2), însă mult mai puţin decât cărbunele, iar la fel ca energia nucleară ele reprezintă o sursă de electricitate stabilă, care poate constitui o completare necesară a resurselor regenrabile – solară şi eolaină – atunci când nu este soare şi vânt.

”Taxonomia” urmează să fie propusă în curând de către Comisia Europeană, care nu a stabilit încă vreun detaliu precis.

Această propunere ar putea fi respinsă de către eurodeputaţi sau de căytre o majoritate a statelor membre.

Vicepreşedintele CE Valdis Dombrovskis a apărat domeniul nuclear, la începutul lui octombrie, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor Finanţelor.

”Este important să recunoaştem rolul (domeniului) nuclear de energie care emite puţin carbon în eforturile noastre” de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, îndemna oficialul leton.

Serviciul Ştiinţific al Comisiei Europene (JRC) aprecia într-un raport, în martie, că ”nicio analiză nu furnizează dovezi ştiinţifice care să arate că energia nucleară aduce antigere sănătăţii umane saumediului mai mult decât alte energii” susceptible să fie introduse în ”taxonomie”.

DIVERGENŢE

Pe de altă parte, liderii europeni au întins joi seara o mână Poloniei, aflată în conflict cu Bruxellesul pe tema justţiei şi primatului dreptului european, însă nu au ajuns la un consens cu privire la creşterea preţurilor în sectorul energiei, relatează Euronews.

Acesta este ultimul summit european al cancelarului german Angela Merkel, iar liderii europeni au plecat de la masa negocierilor cu două probleme în suspans.

Bruxellesul, pus să aleagă între a fi ferm sau a dialoga cu Verşovia, a ales o temperare a situaţiei.

CE nu va lua, pentru moment, nicio măsură împotriva Poloniei, în speranţa ca Varşovia să recunoască superioritatea dreptului european faţă de cel polonez.

”Mesajul meu către colegul nostru polonez este «nu aşteptaţi acţiunea CE, puteţi acţiona fără să aşteptaţi ca CE să dea rezoluţii”, a declarat premierul belgian Alexander De Croo.

Cei 27 au salutat instrumentele ”utile” propuse de CE în vederea unei amortizări a scumpirii energiei – între altele, un rabat fiscal şi ajutorarea gospodăriilor.

Totul a pornit bine, însă premierul ceh Andrej Babis a blocat, pur şi simplu, pentru moment, adoptarea vreuneiconcluzii în acest subiect.

El a denunţat ”specula” anumitor state pe piaţa europeană a cărbunelui.

Potrivit unor experţi, cărbunele s-a scumpit ”doar” cu o cincime faţă de electrivitate.

Spania – susţinută de Franţa – îndeamnă la ”măsuri excepţionale”, precum achiziţionarea în comun de gaze naturale, în vederea înfiinţării unor rezerve strategice, şi la o reformare a pieţei electricităţii.

Summitul a continuat vineri probleme legate de migraţie, mai ales cu Belarusul, acuzat de organizarea unui val de migranţi la frontiera UE, ca represalii faţă de sancţiuni impuse europeni Minskului.