x


  • EUR
    4.7354
    USD
    4.2876
string(16) "instant-articles"

O nouă formă de TAXARE în Europa. Cum vor statele UE să salveze planeta

Ecotaxele, instrumente pe care Franţa intenţionează să le majoreze în 2020, se dezvoltă lent în Uniunea Europeană şi se lovesc frecvent de mişcări de protest, arată o analizată realizată de AFP.

Author: Cristina Popovici | Sursa: Money.ro | Publicat: 10.07.2019, 17:15

 

Guvernul francez şi-a anunţat marţi intenţia de a introduce o ecotaxă variind între 1,50 şi 18 euro pentru zborurile cu avionul cu plecarea din Franţa.

Potrivit datelor Eurostat, Letonia este ţara membră cea mai avansată în materie de ecotaxe. În 2017, aproximativ 11,11% din veniturile fiscale ale Letoniei au provenit din ecotaxe. Acestea sunt susţinute de opinia publică, ceea ce a permis acestui mic stat baltic să accelereze procesul de “înverzire” a economiei.

 

Alte state cu progrese semnificative sunt Slovenia şi Grecia, în cazul cărora 10,13% respectiv 9,5% din veniturile fiscale au provenit din ecotaxe. Comparativ, media la nivel european este de 5,97%.

 

La celălalt capăt al clasamentului, Luxemburgul mizează cel mai puţin pe fiscalitatea verde (4,25%). Germania (4,46%), Belgia (4,74%), Franţa (4,77%) şi Suedia (4,8%) nu se descurcă nici ele mai bine.

 

În total, ecotaxele au generat venituri de 369 miliarde euro în 2017 în Uniunea Europeană.

 

În Germania, fiscalitatea verde se bazează pe reformele din 1999 şi 2000. Germanii plătesc în special o taxă pe electricitate, botezată ‘EEG-Umlage’, de 6,405 eurocenţi pe kilowatoră iar aceasta finanţează direct infrastructurile de energie regenerabilă.

 

În Ungaria, o ecotaxă este prelevată, via TVA, pe produsele care generează deşeuri precum pungi de plastic, baterii, pliante şi ambalaje. Taxa variază între 20 şi 2.000 de forinţi (şase eurocenţi până la şase euro) per kilogram, în funcţie de produsul taxat.

 

În Bulgaria, sunt prelevate ecotaxe la înregistrarea vehiculelor, de la 125 leva (64 euro) şi până la 310 leva (158 euro), în funcţie de vârsta automobilului. Vehiculele electrice sunt scutite de la plata ecotaxei.

 

În Letonia, energia este puternic taxată. Păcura este taxată cu 509 euro pentru 1.000 de litri iar cărbunele este taxat atât de mult încât este aproape imposibil să fie inaugurată o termocentrală pe cărbune. În schimb, gazele naturale sunt taxate mai puţin.

 

Însă, ecotaxele se lovesc frecvent de mişcări de protest, cel mai recent exemplu fiind protestele “vestelor galbene” din Franţa. O majorare a taxelor pe carburanţi care urma să intre în vigoare în 2019 a declanşat la finalul anului 2018 ample manifestaţii de protest şi blocări de drumuri. Măsura a fost abandonată după trei săptămâni de mobilizare, însă mişcarea de protest continuă cu revendicări mai ample.

 

În Bulgaria, o încercare de a majora semnificativ ecotaxa pe vehiculele mai vechi de 10 ani a generat polemică. În final, ecotaxa a fost majorată mai puţin decât se preconiza iniţial iar cea pentru vehiculele noi a scăzut.

 

În Slovenia, o majorare a taxelor pe emisiile de CO2 a declanşat la finalului anului 2014 o manifestaţie de protest în faţa sediului guvernului. În cele din urmă guvernul a acceptat să modifice măsura, pentru a nu îi lovi pe marii poluatori.

 

În Suedia, taxa pe carburanţi a constituit un subiect de campanie în alegerile legislative din 2018. Un partid de extremă dreapta care s-a situat pe poziţia a treia în opţiunile electoratului şi-a bazat o parte din campanie pe reducerea ecotaxelor, în special pentru fermierii loviţi de o secetă neobişnuită. AGERPRES