La dezbateri, România a fost reprezentată de o delegaţie a Registrului Auto Român, formată din Claudiu Mija, Marius Damachi şi Cătălin Ghimpuşan, dar şi de Marius Alban, consilier pentru afaceri europene în cadrul Direcţiei Transport Rutier a Ministerului Transporturilor, care a ţinut discursul de deschidere a conferinţei.

În urma analizei, experţii au tras concluzia că există cel puţin trei aspecte care trebuie puse la punct: răspunderea în cazul unui accident provocat de un vehicul autonom, accesul la datele stocate în computerele maşinii şi procedura de autorizare pentru intrarea în circulaţie a vehiculelor autonome, după efectuarea unor teste riguroase. Practic, automobilele vor obţine ‘permisul de conducere’. O teorie interesantă, prezentată de ‘Autonomous Vehicle International’, a fost abordată şi explicată de inginerul Marius Damachi, şeful Departamentului Omologări de Tip din cadrul Registrului Auto Român.

„Oamenii au capacitatea de a învăţa rapid să manipuleze şi să exploateze mediul existent. Ce se va întâmpla într-un oraş când oamenii vor învăţa că toate AV-urile sunt întotdeauna programate să se oprească, să nu treacă peste oameni? Cu siguranţă, oamenii vor profita de această situaţie şi vor umbla fără teamă printre maşini, ştiind că nu există nicio ameninţare din partea vehiculelor autonome care se apropie. Ca reacţie, AV-urile se vor opri. Înmulţiţi acest scenariu de mii de ori pentru un oraş şi imaginaţi-vă blocajele de trafic care ar putea apărea’, a explicat inginerul.

Comisia Europeană propune ca vehiculele automate să fie dotate cu dispozitive de înregistrare a datelor pentru a clarifica cine a condus în momentul producerii unui eventual accident: sistemul autonom al autovehiculului sau şoferul.

Totuşi, această realitate va deschide ‘cutia Pandorei’: accesul la datele stocate de computerul maşinii autonome. Printr-o legislaţie armonizată, pentru a putea fi anchetat un accident rutier, cel puţin trei entităţi trebuie să poată avea acces la respectivele date: compania producătoare, compania de asigurări şi organul de cercetare.

Pentru aprobarea unui vehicul automat, este nevoie de o schimbare de paradigmă. Pe lângă testul fizic, trebuie efectuat şi un proces orientat către siguranţa funcţională, pentru a evalua aceste sisteme în funcţie de capacităţile lor complexe. Această metodă măreşte abordarea clasică existentă, prin adăugarea unor piloni importanţi.

Simulările sunt realizate utilizând baze de date virtuale şi scripturi care sunt în curs de dezvoltare în prezent. Cea mai mare atenţie se va acorda testărilor în lumea reală, în situaţii cu probabilitate ridicată. Acest pilon este menit să depisteze dacă vehiculul a fost optimizat pentru traficul real sau doar pentru situaţii specifice, standardizate de producător.

În final, vehiculul autonom va primi ‘permisul de conducere’ pentru a se putea strecura prin aglomerările urbane care ameninţă din ce în ce mai mult capitalele Europei. AGERPRES