Şeful Nuclearelectrica, Pompiliu Budulan, a susţinut în debutul audierii că Centrala de la Cernavodă produce aproximativ 20% din energia electrică din România, folosindu-se reactoarele de tip CANDU, care folosesc apa grea. „Noi spunem că ale noastre sunt cele mai bune, pentru că până acum nu a avut loc un incident sau un accident în tehnologia CANDU (…) Anul trecut am luat primul loc în lume la operarea centralelor de tip CANDU, şi locul 12 din 416 de centrale nucleare din lume”, a spus şeful Nuclearelectrica.
Budulan a menţionat că ponderea centralelor de tip CANDU din totalul centralelor nucleare se ridică la 10%, respectiv 34 de centrale din 416.
În ceea ce priveşte riscul seismic, directorul Nuclearelectrica a precizat că acesta este minim, menţionând faptul că un cutremur care ar putea afecta activitatea centralei poate avea loc în România o dată la 10.000 de ani, citând datele Institutului de Fizică a Pământului. „La noi proiectul (centralei nucleare, n.r.) a fost calculat la 8 grade richter, dar elementul care cred eu, e punctul meu de vedere personal, un epicentru în munţii Vrancei niciodată nu o să fie cu epicentrul în Cernavodă, ca să ajungă la o asemenea intensitate. Şi mai mult de atât, Dunărea este chiar un amortizor important în faţa Cernavodei, prin faptul că poate să amortizeze unda de şoc care vine dinspre Vrancea”, a apreciat Budulan.
Oficialul Nuclearelectrica a menţionat că în cazul oricărui incident nuclear, oricând sunt la dispoziţie „cel puţin 100-150 de oameni care pot să intervină”. „În permanenţă sunt 50 de oameni în centrală”, a mai spus Budulan.
Totodată, el a precizat că perspectiva României este să mai construiască două reactoare nucleare, iar dacă acestea nu vor fi construite „România va deveni dependentă de energia din exterior”. „Va trebui să facem toate eforturile, mai ales că avem avizul Comisiei Europene de construcţie a două grupuri nucleare. Toată imaginea care ni se face acum este o imagine care face ca România s-ar putea să nu mai poată să construiască cele două grupuri nucleare”, a subliniat Budulan, precizând că se realizează un mare deserviciu ţării prin atacurile la Nuclearelectrica şi la achiziţia de amortizori seismici.
Totodată, directorul Nuclearelectrica a precizat că „durata de viaţă” a unui reactor CANDU este de 30 de ani, şi ulterior poate fi prelungită cu 25 de ani printr-o retehnologizare. „Costurile unei retehnologizări sunt de ordinul a 1,2 milioane de euro”, a menţionat Budulan, susţinând că centrala mai are de plătit o datorie de 170 de milioane de euro, iar în fiecare an se investesc în securitate nucleară în jur de 15 milioane de euro.
De asemenea, în cazul deşeurilor radioactive, Budulan a precizat că Nuclearelectrica plăteşte 2 euro pe megawatt-ul produs Agenţiei Nucleare care trebuie să ducă o politică de stocare a deşeurilor pe termen lung.
Directorul Centralei de la Cernavodă, Ionel Bucur, a precizat că în cazul Fukushima problema în funcţionarea centralei nucleare japoneze a intervenit în momentul în care a fost lovită de valul tzunami, care a afectat sistemele de răcire ale reactorului, rezistând însă cutremurului care a avut loc în Japonia. „La Cernavodă, în primul rând avem rezerve foarte mari de apă, pentru că tehnologia CANDU este diferită de tehnologia de la Fukushima, noi nu fabricăm abur radioactiv, la noi reactorul este răcit cu un circuit independent, avem rezerve enorme de apă – 450 de tone în reactor, 500 de tone chesonul care îmbracă reactorul, şi avem în cupola interioară a cilindrului încă 2500 de metri cubi de apă – care poate asigura răcirea în situaţia pierderii alimentării cu energie electrică. De asemenea, reactorul poate fi răcit şi prin circulaţie naturală”, a explicat Bucur.
În ceea ce priveşte sursele de avarie de energie pentru reactor, directorul centralei a precizat că sunt asigurate resurse de energie prin rezervoare „bine ascunse” de motorină, cu rezerve foarte mari şi o cameră de comandă subterană. De asemenea, Bucur a mai precizat că în urma situaţiei din 2003 – când nivelul Dunării a scăzut semnificativ ca urmare a secetei – au fost realizate două puţuri de mare adâncime, de peste 600 de metri, „ca ultimă rezervă de apă dacă seacă Dunărea”.
Preşedintele CNCAN, Vajda Borbala, a dat la rândul ei asigurări că „centrala de la Cernavodă funcţionează în condiţii de maximă securitate nucleară”, adigurând astfel că nu există motive de îngrijorare din acest punct de vedere. Oficialul CNCAN a mai precizat că la finalul acestui an se vor realiza aşa numitele „teste de stres” ale centralelor nucleare din Europa, iar în aceste momente se discută criteriile pe baza cărora să fie realizate testele.
În ceea ce priveşte relaţia oficialilor centralei de la Cernavodă cu comunitatea locală, Pompiliu Budulan a precizat că s-a încercat „o relaţie corectă”. „Din păcate, ne lovim de faptul că ei ne cer bani şi nu avem cale legală ca să le putem da bani (…) Noi le dăm gigacalorie la cel mai mic preţ din ţară, la 30 de lei, la care primăria mai pune încă 36 de lei, împovărează efectiv cetăţeanul din Cernavodă, prin distribuţia pe care o face locuitorilor”, a susţinut Budulan, precizând că nici măcar datoria la căldură nu a fost plătită, fapt pentru care s-a optat la a închide conductele pentru o zi. El a mai precizat că centrala achită autorităţilor locale circa 3 milioane de euro pe an reprezentând taxe.
