OMV Petrom estimează pentru acest an vânzări totale de gaze naturale mai mici faţă de 2021 şi preconizează că preţul mediu al ţiţeiului Brent va fi de peste 100 dolari pe baril

Producţia de gaze naturale a companiei a scăzut în primul semestru cu 11%, la 1,74 miliarde metri cubi. Producţia totală de hidrocarburi a scăzut cu 11%, la 21,84 milioane barili echivalent petrol.

”În România, producţia de hidrocarburi a fost de 21,8 milioane bep sau 120.700 bep/zi (1-6/21: 23,9 milioane bep sau 131.900 bep/zi). Producţia medie zilnică, excluzând optimizarea portofoliului, a scăzut cu 7,7%. Producţia de ţiţei şi condensat a scăzut cu 7%, la 10,5 milioane barili, în principal din cauza declinului natural şi a transferului unor zăcăminte marginale către Dacian Petroleum. Producţia de gaze naturale a scăzut cu 9,9%, la 11,4 milioane bep, fiind influenţată de declinul natural accentuat al principalelor zăcăminte de gaze naturale (Totea Deep şi Lebada Est), al sondei 4461 Totea Sud, precum şi de transferul unor zăcăminte marginale către Dacian Petroleum, aspecte parţial contrabalansate de producţia rezultată în urma reparaţiilor capitale la sonde şi din sondele noi”, se mai arată în raport.

În primul semestru, compania a finalizat forarea a 21 de sonde noi şi sidetrack-uri, inclusiv o sondă de explorare (faţă de 22 de sonde noi şi sidetrack-uri în aceeaşi perioadă în 2021).

Centrala electrică Brazi a generat o producţie netă de electricitate de 2,1 TWh comparativ cu 1,9 TWh în primul semestru din 2021, reprezentând 7% din producţia de energie electrică a României. Centrala electrică a fost în revizie planificată la întreaga capacitate în martie 2022 şi la jumătate din capacitate în aprilie 2022.

Volumele de gaze naturale vândute de OMV Petrom au fost de 23,7 TWh, cu 7% mai mici faţă de prima parte a anului trecut, ca rezultat al scăderii producţiei proprii de gaze naturale şi al scăderii cererii. Volumele de gaze vândute în România au fost 21,2 TWh, din care aproximativ 80% din producţie proprie şi 20% de la terte părţi, achiziţiile de la terţi suplimentând sursele interne de gaze naturale necesare pentru a ne acoperi angajamentele de vânzare.

Conform datelor disponibile la acest moment din partea operatorului de sistem, consumul naţional de electricitate a fost cu 5% mai mic comparativ cu prima parte a anului trecut, în timp ce producţia naţională a scăzut cu 8%. România a fost importator net de electricitate în primele şase luni ale lui 2022, comparativ cu exportator net în aceeaşi perioadă a anului 2021.

Marja de rafinare este estimată a se situa peste 15 dolari pe baril (2021: 5,5 dolari pe baril). Cererea de produse petroliere în comerţul cu amănuntul se preconizează a fi relativ stabilă.

”Estimăm că cererea pentru gaze naturale şi electricitate va fi mai mică decât în 2021. Au fost introduse măsuri temporare pentru pieţele de gaze şi energie electrică aplicabile în perioada aprilie 2022 – martie 2023 în ceea ce priveşte preţurile, marjele, înmagazinarea şi taxele; de asemenea, măsurile de reducere a preţurilor la combustibili sunt aplicabile în T3/22 pe bază voluntară”, arată raportul companiei.

Valoarea investiţiilor este estimată să crească la circa 4 miliarde lei, în funcţie de climatul investiţional (2021: 2,8 miliarde lei). În Explorare şi Producţie, investiţiile sunt de circa 2,6 miliarde lei (2021: 2 miliarde lei), în forarea a circa 60 de sonde noi şi sidetrack-uri şi realizarea a circa 600 de reparaţii capitale (2021: 36 de sonde noi şi sidetrack-uri; 695 de reparaţii capitale).

Pe partea de Explorare şi Producţie: limitarea declinului producţiei în România sub 7% faţă de 2021, excluzând iniţiativele de optimizare a portofoliului (estimarea anterioară: aproximativ 7%; 2021: -7,6%).

”Estimăm vânzări totale de gaze naturale mai mici faţă de 2021 (2021: 49 TWh), în principal din cauza surselor de aprovizionare reduse. Producţia totală netă de energie electrică e prognozată să fie mai mare faţă de 2021 (2021: 4,8 TWh)”, se menţionează în raportul companiei.

În ceea ce priveşte Neptun Deep, compania estimează transferul statutului de operator către OMV Petrom în trimestrul 3 din acest an.

”Dacă toate condiţiile prealabile sunt îndeplinite, decizia finală de investiţie este estimată pentru mijlocul anului 2023”, se mai arată în raport.

În proiectul Han Asparuh offshore Bulgaria, compania şi-a propus forarea unei sonde de explorare în 2023 şi continuarea prospectivităţii şi evaluării.

Legat de Perimetrul II de Explorare Offshore din Georgia, licitaţia pentru achiziţia de date seismice este în desfăşurare; perioada achiziţiei de date seismice urmează a fi stabilită.

OMV Petrom are ca ţintă reducerea intensităţii emisiilor de carbon cu 30% până în 2030 faţă de 2019 (2021: scădere de 10% faţă de 2019).

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed