Proiectele de modificare a Statutului parlamentarului referitoare la chiriaşi şi la pensii în sistemul public au fost clasate, iar o altă propunere, care reconturează caracterul special al pensiilor parlamentarilor, nu este de găsit pe site-ul oficial, deşi se fac referiri la aceasta în stenograme.
Conducerea noului Parlament a decis întreruperea procedurii legislative pentru o serie de propuneri care modificau Statutul senatorilor şi deputaţilor, în sensul alinierii pensiilor parlamentarilor la Legea 19 privind sistemul public de pensionare şi a neacordării de bani de chirie celor care deţin imobile în Capitală. Pe de altă parte, s-a păstrat un proiect menit să clarifice actualul sistem de calcul al pensiilor, proiect ce s-ar fi dorit să treacă de Parlament înainte de noiembrie 2008, dar a cărui "oportunitate" de a fi promovat a fost reconsiderată. Proiectul nu apare pe traseul legislativ al site-ului Parlamentului, dar, din stenogramele de la sfârşitul anului trecut, rezultă că are raport finalizat şi aşteaptă înscrierea pe ordinea de zi.
Propunerile legislative referitoare la chirii şi pensii în baza Legii 19/2000 au fost clasate
Potrivit unei note cu privire la iniţiativele legislative înregistrate în Parlament, aprobate în şedinţa Birourilor Permanente reunite din 9 februarie, o serie de propuneri legislative cu raport, neînscrise pe ordinea de zi comună a camerelor şi care privesc modificarea Statutului senatorilor şi deputaţilor, nu-şi mai continuă procedura în noul Parlament.
Printre aceste proiecte se află inclusiv cel al parlamentarului PDL Cristian Rădulescu, depus în noiembrie 2008, care cuprinde reguli ce "supun regimul pensiilor parlamentarilor prevederilor Legii 19/2000, fără niciun fel de excepţie". Propunerea lui Rădulescu a fost înaintată ca replică la decizia conducerile celor două Camere ale Legislativului, din 24 septembrie 2008, de modificare a normelor privind modul de aplicare a prevederilor referitoare la calculul pensiilor din Statutul parlamentarilor prin hotărâre, care nu putea fi atacată.
La sfârşitul lunii septembrie, parlamentarii au decis că pensia de senator şi deputat nu se mai calculează în funcţie de indemnizaţia de bază medie lunară din ultimele 12 luni de mandat ale unui parlamentar în activitate, ci în funcţie de indemnizaţia brută lunară din ultima lună de mandat a unui senator sau deputat aflat în activitate, corespunzător funcţiei deţinute în perioada de exercitare a mandatului.
Decizia a stârnit reacţii publice, astfel că s-au promis, din partea formaţiunilor politice aflate în acel moment în opoziţie, proiecte legislative prin care să se reglementeze această situaţie. Singurul depus a fost cel al democrat-liberalului Cristian Rădulescu, care, în numele principiului constituţional al nediscriminării, a eliminat din Statutul parlamentarilor corelările dintre modalitatea de calcul pentru pensiile magistraţilor şi cele ale deputaţilor şi senatorilor. Dacă s-ar fi adoptat, pensiile parlamentarilor ar fi fost calculate nu după legi speciale, cum se întâmplă în prezent, ci după Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensionare.
Propunerea legislativă a lui Rădulescu a fost însă clasată, cu toate că preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a anunţat, pe 21 ianuarie, că grupul parlamentar al PDL a decis să susţină un proiect prin care pensia parlamentarilor să fie calculată după sistemul public de pensii. Ea a amintit atunci că un parlamentar democrat-liberal a depus, din legislatura trecută, o propunere pe acest subiect, care nu a intrat însă pe ordinea de zi a comisiei de resort, deci nici a plenului. "Dar este o decizie a grupului PDL ca, imediat la începutul sesiunii parlamentare, el să fie depus şi pensiile parlamentarilor să fie calculate în acelaşi regim al sistemului public de pensii", a afirmat Anastase. Între timp, proiectul lui Rădulescu a fost clasat, după ce primise avizul Consiliului Legislativ, însă, până în acest moment, nu s-a depus o altă iniţiativă care să-l înlocuiască.
Şi alte propuneri legislative de modificare a Statutului parlamentarilor şi-au încheiat procedura legislativă, deşi au fost generate de reacţiile publice la anumite prevederi speciale pentru parlamentari. În această situaţie se află trei proiecte care au fost depuse în 2007, pe fondul scandalului parlamentarilor chiriaşi. La acea dată, deputatul Cozmin Guşă a preluat informaţii din presă şi a sesizat conducerea Camerei Deputaţilor în legătură cu faptul că mai mulţi colegi au încasat bani de chirie, deşi deţin imobile în Capitală. În prezent, statutul deputaţilor şi senatorilor prevede că pot încasa banii de chirie acei parlamentari care nu au domiciliul în Capitală, fără să menţioneze nimic despre situaţia celor care, deşi în acte figurează cu domiciliul în altă localitate, au proprietăţi în Bucureşti.
Pentru clarificare, au intervenit legislativ deputaţii Dan Motreanu (PNL) – unul dintre cei implicaţi în scandal, precum şi Cozmin Guşă şi Lavinia Şandru. Prevederile celor două proiecte au fost însă preluate în propunerea lui Titu Gheorghiof (PNL) şi Karoly Kerekes (UDMR), care includea şi alte referiri la activitatea parlamentarilor. Legea Gheorghiof – Kerekes, care a primit un raport, stipulează că deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în Bucureşti şi nu deţin în acestă localitate un imobil cu destinaţia de locuinţă, pe care să o poată folosi ca atare, li se asigură pe durata mandatului cazare gratuită. Deputaţii şi senatorii care nu beneficiază de cazare gratuită primesc, pe bază de declaraţie pe propria răspundere, o indemnizaţie de cazare în cuantum de 70% din tariful minim perceput de unităţile care practică servicii hoteliere Camerei şi Senatului.
Proiectele amintite au putut fi clasate în baza articolul 63, alineatul 5 din Constituţie, care prevede că proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament. Totuşi, iniţiativele prezentate anterior ar fi putut să fie înscrise pe ordinea de zi, dacă nu s-ar fi cerut retrimiterea lor la Comisie, deşi chestiunile de principiu fuseseră clarificate.
Propunere legislativă pentru pensionarea anticipată a parlamentarilor, pregătită să intre în plen
Pe de altă parte, o altă propunere legislativă, înregistrată în septembrie 2008, al cărei traseu nu poate fi accesat pe site-urile celor două camere, care reglementează pensionarea anticipată şi pensia de urmaş pentru parlamentari, a primit deja raport favorabil. Proiectul, iniţiat de deputatul PNL Ioan Timiş, rescrie unele prevederi ale actualului Statut în privinţa pensionării şi adaugă unele noi.
Deputatul PNL preia, pentru corelare legislativă, unele prevederi din Statutul magistraţilor şi din legislaţia în vigoare în domeniul pensiilor, fără însă a elimina caracterul de reglementare specială a categoriei parlamentarilor. Proiectul prevede că, la împlinirea vârstei de 63 de ani şi a unui stagiu de cotizare sau, după caz, a unei vechimi în serviciu de 30 de ani, deputaţii şi senatorii care au deţinut cel puţin trei mandate de parlamentar, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din indemnizaţia lunară de bază avută la data încetării ultimului mandat. Pentru cei care au deţinut două sau un mandat, cuantumul se diminuează cu 20%, respectiv 40%.
Deputaţii şi senatorii al căror mandat s-a derulat şi a expirat în perioada 1990-2004 beneficiază de aceleaşi prevederi, cu menţiunea că, în acest caz, baza de calcul a pensiei este indemnizaţia lunară de bază a unui deputat sau senator aflat în exerciţiul mandatului.
Timiş reglementează şi condiţiile pentru pensia anticipată. Astfel, deputaţii şi senatorii pot fi pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare actuale cu până la 5 ani, în cazul în care au realizat un stagiu de cotizare sau, după caz, vechime în serviciu de 30 de ani şi au deţinut cel puţin trei mandate complete de parlamentar. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu se diminuează proporţional cu 0,3% pentru fiecare lună cu care s-a redus vârsta de pensionare prevăzută de Statut.
Cuantumul pensiei nu se diminuează însă pentru parlamentarii care se pensionează anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare cu până la 5 ani, în cazul în care au depăşit stagiul de cotizare sau vechimea în serviciu cu cel puţin 10 ani şi au deţinut cel puţin trei mandate complete.
Un senator sau deputat se poate pensiona anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare actuale cu până la 5 ani şi în cazul în care a realizat un stagiu de cotizare de 30 de ani şi a deţinut două sau un mandat, complet sau incomplet, pensia fiind calculată cu diminuarea de 0,3% pentru fiecare lună cu care s-a redus vârsta de pensionare.
Proiectul lui Timiş prevede, de asemenea, că soţul supravieţuitor al senatorului sau deputatului are dreptul, la împlinirea vârstei de 63 de ani, la pensia de urmaş, la fel ca şi copiii celui decedat, pensie calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată în baza Legii 19/2000.
Iniţiativa legislativă prevede că pensiile parlamentarilor, precum şi cele de urmaş, se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia lunară de bază a unui deputat şi senator în exerciţiul mandatului. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, deputatul sau senatorul îşi poate păstra pensia aflată în plată. Parlamentarii vor opta între pensia de serviciu şi cea calculată în condiţiile Legii 19, pensia de serviciu militară sau pensiile de serviciu stabilite potrivit altor legi speciale.
La Legea lui Ioan Timiş s-au făcut referiri în cadrul discuţiilor din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor de anul trecut, dar, după scandalul adoptării hotărârii Normelor metodologice, conducerea Parlamentului a considerat că nu mai este "oportună" introducerea ei pe ordinea de zi, deşi, din discuţii, a rezultat că a primit raport de admitere.
Sursa: NewsIn
