Aceasta este doar una dintre propunerile reprezentanţilor mediului de afaceri pentru reintegrarea în muncă a bugetarilor care îşi vor pierde locurile de muncă în anii următori, în condiţiile în care Guvernul are în vedere reducerea aparatului bugetar de la peste 1,4 milioane de salariaţi la aproximativ un milion, până în anul 2015. Academia de Advocacy şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) au organizat o dezbatere publică pe marginea conceptului de “flexicuritate” (îmbinarea flexibilităţii forţei de muncă şi a securităţii la locul de muncă), principalele soluţii propuse fiind modificări ale Codului Muncii referitoare la condiţiile de angajare şi de concediere, la timpul parţial de lucru sau la creşterea garanţiilor de securitate socială.

“În cazul celor care îşi vor pierde locurile de muncă de la stat se vor vedea cel mai bine efectele flexicurităţii, pentru că statul va trebui să creeze mecanisme care să ofere variante pe piaţa muncii, cum ar fi schimbarea profilului profesional, încurajarea mobilităţii geografice şi, ca ultimă variantă, protecţia socială”, a spus secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan.

În opinia acestuia, în primul an de criză din România, în condiţiile creşterii masive a şomajului, cabinetul Boc s-a aplecat mai degrabă spre politici pasive de protecţie socială decât asupra soluţiilor pentru crearea de locuri de muncă şi asupra reconversiei profesionale.

Soluţii pentru şomaj

“La nivelul companiilor a dispărut conceptul locului de muncă pe viaţă, mai trebuie să dispară şi din mentalitatea angajaţilor. Trebuie înţeles că perfecţionarea se face pe tot parcursul vieţii, că o persoană poate să‑şi schimbe orientarea profesională de mai multe ori în perioada vieţii active şi că nu mai ieşi la pensie de la locul de muncă unde te-ai angajat când ai terminat şcoala”, a explicat Pârvan. Despina Pascal, expert în formare profesională continuă, a explicat, pe de altă parte, că este surprinzătoare inexistenţa mobilităţii forţei de muncă în interiorul graniţelor ţării, în condiţiile în care milioane de români au plecat la muncă în străinătate. “Acest fapt se datorează pieţei imobiliare, care este încă foarte scumpă, sau faptului că piaţa muncii nu oferă oportunităţi şi pentru membrii familiei unei persoane care doreşte să se angajeze într-o altă zonă decât cea în care locuieşte”, a spus Pascal.

Printre recomandările pe care mediul privat le face autorităţilor se regăseşte organizarea timpului de muncă şi a celui de odihnă, în funcţie de cerinţe şi de comenzi, cu posibilitatea stabilirii unor programe individualizate de muncă sau simplificarea condiţiilor de angajare şi de concediere. O modificare importantă propusă se referă şi la creşterea garanţiilor de securitate socială prin reducerea ponderii de participare obligatorie la sistemele publice de sănătate şi de pensii, o pondere mai mare urmând să aibă cele private, precum şi oferirea de deduceri mai mari salariaţilor şi angajatorilor care participă la asigurările private de sănătate şi de pensii, inclusiv cele ocupaţionale.

Cum creşte bugetul de pensii

Modificarea legislaţiei pensiilor, creşterea raportului de dependenţă, dar şi creşterea numărului de contribuabili la bugetul de asigurări sociale au făcut, de asemenea, obiectul unei dezbateri publice, organizată de Academia de Advocacy în colaborare cu Cartel Alfa. Cele mai disputate aspecte au fost majorarea vârstei de pensionare pentru femei la 65 de ani şi majorarea punctului de pensie în raport cu inflaţia. Cei prezenţi la discuţie au propus ca, în cazul femeilor, perioada cuprinsă între 60 şi 65 de ani să fie una flexibilă, în care angajatele interesate să rămână în câmpul muncii şi să lucreze doar patru-şase ore pe zi, menţinându-şi astfel calitatea de asigurate la bugetul de pensii. Totodată, toate organizaţiile prezente la dezbatere au recomandat menţinerea majorării punctului de pensie în raport cu creşterea salariului mediu şi aducerea acestuia la nivelul de 45% din venitul mediu lunar, excluzând varianta propusă de Guvern, de majorare a punctului în funcţie de inflaţie.

Pentru creşterea numărului de contribuabili la bugetul de asigurări sociale au fost propuse introducerea tuturor categoriilor de angajaţi în sistemul public, descurajarea sau chiar eliminarea pensionării anticipate, fiscalizarea totală a veniturilor persoanelor fizice autorizate şi introducerea unor alte venituri ca bază de calcul pentru contribuţii, de exemplu cele realizate pe bază de convenţii civile, contracte de colaboratori, indemnizaţii pentru consiliile de administraţie sau activităţi independente.

Pogea: Cheltuielile cu salariile, cu 3,5 mld. lei mai mici în 2010

Cheltuielile cu salariile vor fi mai mici cu 3,5 miliarde de lei în 2010, faţă de cele pentru acest an, reflectând o scădere a ponderii cheltuielilor în PIB de 0,68%, în condiţiile în care bugetul pe anul viitor prevede reducerea cheltuielilor cu personalul la 8,7% din PIB, a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. “Pe 2010 se prevede o reducere a cheltuielilor cu personalul la 8,7% din PIB, respectiv cheltuielile cu personalul vor fi mai mici cu aproximativ 3,5 miliarde de lei sau 0,68% din PIB. În anul 2009, numărul posturilor faţă de cele bugetate este mai scăzut cu 16.975 la nivelul bugetului de stat”, a declarat Pogea pentru Hotnews, ştire preluată de NewsIn. El a precizat că, prin aplicarea măsurii privind angajarea unei singure persoane în locul altor şapte care au părăsit sistemul bugetar, s-a reuşit reducerea numărului de posturi în sistemul bugetar cu peste 17.000 de salariaţi.

Recomandări pentru Legea pensiilor

• Creşterea punctului de pensie la 45% din salariul mediu
• Păstrarea sistemului de majorare a punctului în raport cu salariul mediu, şi nu cu inflaţia
• Femeile cu vârsta între 60 şi 65 de ani să lucreze opţional, patru-şase ore pe zi
• Introducerea tuturor angajaţilor în sistemul public de pensii
• Introducerea altor venituri ca bază de calcul pentru contribuţii (cele realizate pe bază de convenţii civile, contracte de colaboratori, indemnizaţii pentru consiliile de administraţie sau activităţi independente)

Modificări propuse la legislaţia muncii

• Simplificarea procedurilor de angajare şi de concediere
• Extinderea perioadelor de probă şi eliminarea restricţiilor privind angajarea în această perioadă
• Reducerea ponderii de participare obligatorie la sistemele publice de pensii şi de sănătate, coroborată cu extinderea sistemelor private
• Creşterea deducerilor acordate pentru participarea la asigurările private de pensii şi de sănătate
• Servicii de pregătire profesională pentru toţi angajaţii, pe toată durata vieţii

Sursa: Academia de Advocacy