Schimbările climatice ar putea aduce următoarea pandemie, avertizează experții. Potrivit unui studiu din 2022, peste 58% dintre bolile infecțioase cunoscute sunt agravate de încălzirea globală, scrie Euronews.

Următoarele decenii au toate elementele unui scenariu de groază, conform argumentelor unei cercetări extrase dintr-o analiză a peste 77.000 de lucrări, coordonată de autorul principal Camilo Mora. De la agenții patogeni de tundră dezghețată, țânțarii purtători de virusuri, riscurile vor fi mai ridicate ca oricând.

Un spațiu restrâns

Degradarea habitatelor și schimbările climatice forțează animalele și oamenii să conviețuiască în același spațiu, crescând riscul ca virușii să fie transferați între specii. Inundațiile, incendiile și secetele forțează animalele să caute resurse în altă parte. Pe de altă parte, oamenii pătrund în spațiile sălbatice din natură din ce în ce mai mult, inclusiv prin defrișări și construcții. Această dinamică duce la boli emergente mortale, explică profesorul Daniel Brooks, profesor de biologie evolutivă la Universitatea din Toronto, în cartea sa „The Stockholm Paradigm”. Agenții patogeni nici nu trebuie să sufere mutații, explică acesta, noile gazde au adesea deja trăsăturile necesare pentru această trecere.

„Gazda originală de lilieci pentru SARS-CoV-2 are ACE2 și trăiește o viață foarte izolată – este nocturnă și trăiește în peșteri, unde nici măcar nu interacționează cu alți lilieci. Schimbați condițiile, totuși (aduceți liliecii în contact cu alte specii pe o piață de animale vii, de exemplu) și faptul că practic toate speciile de mamifere au ACE2 înseamnă că spațiul de risc pentru bolile infecțioase emergente crește vertiginos.”

Tundra care se topește

Încălzirea globală topește calotele glaciare și permafrostul, activând agenți patogeni care au fost înghețați sub pământ timp de mii de ani.

Inundațiile

Revărsările de ape uzate și inundațiile răspândesc boli transmise prin apă, iar schimbările climatice cresc frecvența și severitatea inundațiilor. Bolile care pot să apară mai des sunt boli diareice precum E. coli și Salmonella. Holera, tifoidul și leptospiroza se dezvoltă și ele după inundații. După retragerea apelor, terenul îmbinat cu apă devine un teren propice de reproducere pentru țânțarii purtători de boli precum malaria și febra dengue.

Mai multe insecte purtătoare de viruși

Vremea caldă va crește numărul de zone în care acești țânțarii și alte insecte purtătoare de agenți patogeni se pot reproduce. Potrivit unui studiu din 2019, din revista PLOS Neglected Tropical Diseases, țânțarii purtători de boli vor ajunge la peste alți 500 de milioane de oameni, până în 2050, față de numărul oamenilor la care ajung în ​​prezent.

Încălzirea oceanelor

Algele toxice pot ucide toți peștii dintr-un lac și se dezvoltă pe măsură ce apele reziduale și scurgerile chimice se varsă în cursurile de apă. Creșterea temperaturii stimulează suplimentar creșterea acestora.

Valurile de căldură

Febra este un mecanism de apărare împotriva virușilor, stimulând răspunsul imunitar. Dar, pe măsură ce vremea devine mai caldă, virușii vor trece printr-un proces de selecție naturală și vor deveni din ce în ce mai puternici, capabili să se sustragă apărării umane.

Sistemul imunitar uman, stresat

Evenimentele meteorologice extreme sporesc stresul corpului uman – corpul depune un efort suplimentar pentru a menține o temperatură constantă în timpul unui val de căldură.

Potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), aproximativ 21,5 milioane de persoane au fost strămutate forțat din cauza evenimentelor meteorologice din 2008. Lagărele de refugiați, de exemplu, pot fi focare de boli. Schimbările climatice ne vor face pe toți mai vulnerabili, iar la aceste schimbări s-ar putea adăuga și deficitul de alimente și de apă.