Pervertirea banilor și sărăcirea oamenilor

de Octavian Bădescu

In dezbaterea publica se vorbeste mult prea superficial despre bani si despre natura lor, uneori chiar gresit, cu toate ca acestia reprezinta sangele care iriga intregul sistem economic. Daca sangele este bolnav, intregul organism sufera.

Banii sunt nu doar un mijloc de schimb si un mijloc de masurare a valorii bunurilor si serviciilor, ci si un mijloc de pastrare in timp a valorii.

“Marfa” este un bun transportabil (fizic sau digital) cu care se poate face schimb. Prin urmare, banul este o marfa, atat timp cat il pot primi in schimbul muncii sau al unor bunuri care imi apartin si il pot da si eu mai departe, pentru a primi alte bunuri si servicii in schimb.

Din pacate, cel putin in ultimii 50 de ani, peste tot in lume, banii nu mai au nici valoare intrinseca si nici acoperire, creditarea nu mai este legata de economisire, iar aceste anomalii se afla la originea distorsiunilor si crizelor economice.

Costul de productie al banilor e infim, iar profitul producatorilor (monopoluri legale!) si al celor ce beneficiaza de dobanda, cat si al primilor ce beneficiaza de banii nou creati astfel este enorm si imoral.

Nu preturile cresc, ci puterea de cumparare a banilor scade permanent datorita acestui sistem eronat conceptual, incurajand risipa si saracind majoritatea populatiei pana la indatorare, prin transferul de valoare de la cei harnici si cumpatati la profitorii sistemului.

Sunt doua institutii cu atributii de baza in domeniul banilor:

  • Ministerul de finante, care – conform legii – propune strategii de dezvoltare, strategia fiscala, politica fiscala, pe termen mediu si lung si solutii de reforma in domeniul finantelor publice si care elaboreaza proiectul bugetului de stat, mentinand in permanenta un echilibru bugetar corespunzator,
  • BNR, care are ca principal obiectiv prevazut si in Statut – mentinerea stabilitatii preturilor.

Din pacate, realitatea ne arata ca niciuna dintre aceste doua institutii nu isi indeplineste menirea.

Intre deficitul bugetar si inflatia monetara, ca si intre stat si sistemul financiar-bancar este o legatura incontestabila, in detrimentul interesului majoritatii cetatenilor.

Romania are nevoie de un asa-numit “conservatorism fiscal” – adica de impozite mici si de cheltuieli reduse, fara deficite, de disciplina bugetara, iar oamenii si mass-media este nevoie sa puna presiune pe toti factorii politici in aceasta directie.

Romania are nevoie de o piata libera, de reglementari diminuate, adica de o economie pe tipar clasic-liberal, cu respect pentru proprietatea privata, ca si preconditie a libertatii individuale.

Prin inflatie monetara, cei care au primi acces la banii nou creati se imbogatesc in detrimentul celorlalti, se finanteaza risipa si accentuarea inegalitatii.

Practic, are loc o realocare arbitrara de capital. Cei care au venituri fixe, economii si care sunt mai departe de stat, de sistemul bancar si de favoritii acestuia, salariatii, pensionarii, pierd putere de cumparare in favoarea celorlalti si se poate ajunge pana la dezastre personale.

“Nu vei mai detine nimic si vei fi fericit” suna la fel de absurd precum “vei fi sclav, eventual cu o subzistenta asigurata, dar vei fi liber si fericit.”

Apropos – stiti de ce nu prea exista bancuri cu bancheri?

Bancherii nu cred ca-s amuzante, iar oamenii de rand nu cred ca-s bancuri.

Asa ca am sa inchei cu un citat din Victor Hugo:

“Exista ceva mai puternic decat toate armatele lumii, iar aceasta este o idee careia i-a sosit vremea”.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed