Astfel, vor fi reduse facturile pentru gazele primite de populaţie şi de către consumatorii care furnizează servicii sociale esenţiale, precum cele de sănătate, de îngrijire a copiilor sau de educaţie.
„Propunerea noastră răspunde necesităţii de liberalizare a pieţei, ţinând cont, în acelaşi timp, de vulnerabilitatea consumatorilor casnici şi a furnizorilor de servicii sociale esenţiale precum sănătate, îngrijirea copiilor, educaţie. Propunem crearea a două categorii diferite de consumatori: pe de o parte cei vulnerabili, pe care i-am menţionat. Aceştia ar trebui să aibă dreptul să primească pentru o perioadă determinată numai gaze din producţia internă, pentru a nu fi împovăraţi de preţul ridicat al gazelor de import, ceea ce va duce la scăderea semnificativă a facturii la gaze, scădere ce poate fi până la 15%”, a declarat pentru MEDIAFAX Hilmar Kroat-Reder, membru al Directoratului Petrom, responsabil pentru Gaze şi Energie.
A doua categorie de consumatori va fi reprezentată de clienţii industriali şi comerciali.
„Pentru această categorie de consumatori, liberalizarea ar trebui sa conducă la un preţ care să reflecte raportul cerere-ofertă. Pentru ca implementarea acestei propuneri echilibrată din punct de vedere social să fie posibilă, este nevoie de revizuirea corespunzătoare în special a art. 98 din actualul draft al legii gazelor care a fost supus dezbaterii publice de către ANRE şi de definirea consumatorilor vulnerabili”, a afirmat Hilmar Kroat-Reder.
Astfel, diferenţierea în funcţie de categoriile de consumatori ar permite liberalizarea pieţei, fără ca aceasta să afecteze populaţia în mod direct.
„În următorii câţiva ani, Guvernul ar trebui să dezvolte proceduri, conform cu cerinţele EU, pentru susţinerea în mod direct a gospodăriilor cu venituri mici, în locul subvenţiilor indirecte, prin intermediul unor preţuri ţinute la un nivel scăzut în mod artificial care deformează piaţa”, a arătat oficialul Petrom.
El apreciază că piaţa românească de gaze nu funcţionează „de facto” ca o piaţă competitivă, în baza principiului „cerere şi ofertă”, buna funcţionare a acesteia fiind influenţată de o serie de reglementări interne, cum ar fi „coşul de gaze” care estimează un raport între gazele de import la preţurile de piaţă şi gazele din producţia internă la preţuri reglementate de facto, situate, în prezent, la un nivel de 40% din preţul internațional.
Potrivit legislaţiei europene, posibilitatea de a achiziţiona gaze naturale la un preţ reglementat ar trebui să fie un drept exclusiv al clienţilor vulnerabili.
Petrom a transmis ANRE şi Ministerului Economiei propunerile privind modificarea legislaţiei.
La începutul lunii februarie, FMI a cerut autorităţilor de la Bucureşti să renunţe la preţurile reglementate la gaze şi energie electrică şi să prezintă o nouă formulă de calcul. Reprezentanţii Fondului au declarat că prima fază a liberalizării preţurilor va viza alţi consumatori decât populaţia.
Ulterior, Guvernul a anunţat că va stabili, până în septembrie 2011, un calendar al liberalizării preţurilor, în baza căruia tarifele la energia electrică şi gaze vor creşte în intervalul 2013-2015.
Premierul Emil Boc afirma la începutul lunii februarie că Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii vor defini până la finele anului consumatorii vulnerabili, în concordanţă cu legislaţia europeană, şi crearea de mecanisme de protecţie a acestora, în perspectiva măsurilor care se vor lua pe perioada 2013-2015.