„Kremlinul este conceput ca să te intimideze. Este conceput pentru a te face să te simți ca și cum ai fi în centrul unui mare imperiu”, spune Dearlove într-un interviu oferit publicației britanice The Spectator.

Dearlove s-a alăturat serviciului secret britanic de informații în 1966 și, deși spionii sunt zgârciți în detalii privind trecutul lor, se pare că a servit ca ofițer de informații în spatele Cortinei de Fier. După o perioadă petrecută la Washington, în 1999 a fost numit șef al MI6 de Robin Cook. Atunci l-a întâlnit pentru prima dată pe Vladimir Putin.

„Am fost la Moscova cu Blair (Tony Blair, fostul premier britanic – n.r.)”, își amintește Dearlove în interviul luat prin Zoom. „S-a întâmplat în acea scurtă lună de miere pe care am avut-o cu Rusia după 11 septembrie și am fost prezent la acele întâlniri dintre Putin și Blair.”

„Mi-e teamă că Putin va dori sau va avea nevoie să comită ceva dramatic”

La fel ca Dearlove, Vladimir Putin a fost și el șef de spionaj. A început ca ofițer de rang mediu în KGB, lucrând în principal în Germania de Est. Când URSS s-a prăbușit, Putin s-a alăturat FSB, moștenitoarea KGB, ajungând în cele din urmă la conducerea instituției. În 1999, când Boris Elțin nu a mai putut continua ca președinte, l-a ales pe Putin succesor.

La început, noul și sobrul președinte rus părea „cineva cu care am putea face afaceri”, spune Dearlove. Dar asta s-a schimbat rapid. Dearlove își amintește: „A fost clar că aveam de-a face cu cineva a cărui viziune asupra Rusiei și a viitorului Rusiei nu avea să fie deosebit de îngăduitoare.”

În opinia fostului șef al MI6, războiul din Ucraina a intrat într-o fază de pericol acut. „Problema momentan este că, dacă le va merge prost rușilor în est, slăbiciunea Rusiei sporește pericolul unei escaladări a conflictului”, spune el. „Nu cred că Rusia își poate permite un conflict militar lung. Dacă sancțiunile sunt înăsprite și nu există nicio victorie sau avans semnificativ, mi-e teamă că Putin va dori sau va avea nevoie să comită ceva dramatic.”

„Cred că există riscul unei arme nucleare tactice pe câmpul de luptă”, subliniază Richard Dearlove.

O greșeală catastrofală

Este profund alarmantă o asemenea evaluare din partea unui fost șef al MI6. Dacă Rusia ar desfășura arme nucleare pe câmpul de luptă, ar schimba nu numai calea războiului, ci și a istoriei. Niciun dispozitiv nuclear tactic nu a mai fost folosit până acum. Ordinea globală de securitate ar intra într-o nouă eră periculoasă.

Putin și-a arătat deja disponibilitatea de a lua în considerare o lovitură nucleară.

„Armata rusă a încasat o bătaie groaznică încercând să micșoreze decalajul acela îngust din nord și să cucerească Kievul”, spune Dearlove. „Serviciile lor de informații au dat-o în bară. Rușii sunt foarte buni la colectarea informațiilor. În opinia mea, ei sunt însă foarte slabi la dezvoltarea legăturii dintre informații și politici și luarea deciziilor. Aceasta este una dintre slăbiciunile fundamentale ale sistemului rus.”

Această slăbiciune structurală l-a determinat pe Putin să creadă că armata sa „ar putea da năvală direct la Kiev și că va fi întâmpinată de mulțimi care aplaudă și agită buchete de flori”. Dearlove atrage atenția că asta a fost „o greșeală de calcul catastrofală”.

Eșecul Rusiei de a înțelege realitatea unei invazii complete a Ucrainei și pierderile teribile care vor rezulta dintr-o judecată greșită reprezintă acum o amenințare directă pentru Putin. „Dacă luăm în considerare estimările ucrainene”, spune Dearlove, „se vorbește despre peste 20.000 de morți. Dacă e adevărat, asta se va infiltra în fiecare aspect al societății ruse, având în vedere că acești tineri recruți vin din fiecare sat din țară. Oricât de strâns este controlul tău de la centru, nu poți chiar să ascunzi ceva ce merge atât de prost.”

Anxietatea post-imperială

Este conștient Putin de slăbiciunea poziției sale? Este atât de orbit de putere încât nu poate pricepe realitatea? „Toată fizionomia lui s-a schimbat”, zice Dearlove, care își amintește de acel Putin de la începutul anilor 2000. „Cu siguranță nu arăta așa când a început totul.” Gradul extrem de schimbare a aspectului său sugerează că „ar putea exista o explicație medicală pentru felul în care arată acum. Este ceva foarte ciudat din punct de vedere fizic la el.”

Un război dezastruos, supravegheat de un despot bolnav – ar putea duce asta la detronarea lui Putin? „Cred că există o amenințare, dacă merge foarte prost, să fie demis sau exclus”, spune Dearlove. „Poate că scenariul bolii, cu el dus într-un sanatoriu, și apariția unei noi figuri, poate că așa vor decurge lucrurile.”

Dar indiferent ce se va întâmpla, dacă Putin supraviețuiește sau nu în funcție, nu se zărește la orizont un rezultat bun pentru Rusia. Economia se prăbușește, iar sancțiunile internaționale vor deveni și mai dure. Europa, principalul client al resurselor sale energetice, face acum alte „aranjamente”.

„Ceea ce avem acum în Rusia – și cred că asta l-a schimbat pe Putin – este anxietatea post-imperială, care vine din pierderea poziției și influenței. În acest moment, ceea ce vedem este declinul grav al Rusiei, atât din punct de vedere economic, cât și politic.” Din această perspectivă, războiul lui Putin din Ucraina este și o încercare de a lupta împotriva acestui declin, de a ataca o amenințare percepută la adresa imperiului rus sub forma unei Ucraine democratice.