AcasăEconomieEnergiePolitico: 5 întrebări pentru UE, dacă Rusia oprește gazul. Ce ar trebui...

Politico: 5 întrebări pentru UE, dacă Rusia oprește gazul. Ce ar trebui să facă România

Uniunea Europeană este dependentă de gazele naturale rusești, dar un atac rusesc asupra Ucrainei ar putea să o oblige să renunțe la ele. Acest lucru provoacă o luptă pentru a asigura aprovizionarea alternativă și a afla cât de mult ar putea supraviețui blocul cu gazul pe care îl are depozitat, scrie Politico, citat de Rador.

 

„Statele Unite și UE lucrează în comun pentru furnizarea continuă, suficientă și în timp util a UE cu gaze naturale din diverse surse de pe tot globul, pentru a evita șocurile de aprovizionare, inclusiv cele care ar putea rezulta dintr-o nouă invazie rusă a Ucrainei”, au declarat președintele SUA, Joe Biden, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vineri.

 

Von der Leyen a discutat joi despre achiziții suplimentare de gaze cu emirul Qatarului și va continua marți, potrivit unui înalt oficial al UE.

 

Vineri, comisarul UE pentru Energie, Kadri Simson, este de așteptat să aducă în discuție creșterea fluxurilor din Azerbaidjan, când va vizita Baku.

 

Consiliul Energetic SUA-UE se reunește pe 7 februarie și va aborda, de asemenea, aprovizionarea cu energie.

 

Cu toată diplomația în mișcare, iată cinci lucruri de știut despre modul în care blocul ar putea încerca să înlocuiască – sau să trăiască fără – importurile de gaze rusești, care reprezintă în mod istoric aproximativ 40% din consumul UE.

1. Va închide Rusia robinetele?

O oprire la scară largă a gazului rusesc este încă văzută ca fiind puțin probabilă.
„Este foarte puțin probabil ca Rusia să oprească fluxurile către Europa – deoarece câștigă mulți bani din asta”, a spus Mike Fulwood, cercetător senior la Institutul de Studii Energetice din Oxford. „Chiar dacă sunt destul de liniștiți și ar putea rezista pierderii pentru o vreme, și-ar periclita reputația de furnizor de încredere.”

 

Dar disponibilitatea tot mai mare a Occidentului de a aplica sancțiuni asupra conductei Nord Stream 2 Rusia-Germania sau de a deconecta Moscova de la rețeaua internațională de tranzacții financiare SWIFT ar putea schimba acest calcul.

 

„Dacă ajungem într-un punct în care Occidentul deconectează Rusia de la SWIFT, s-ar putea ca Gazprom să spună că nu va furniza gaz, pentru că nu poate fi plătit pentru asta”, a spus Fulwood.

 

Înaltul oficial al UE a confirmat că, „pe măsură ce ne pregătim pentru sancțiuni, ne pregătim și pentru contra-sancțiuni, privind foarte atent sectorul energetic”.

2. Este oprirea gazului în interesul lui Putin?

Președintele rus Vladimir Putin a repetat că vor fi onorate contractele pe termen lung și că este dornic să fie văzut ca o persoană care respectă regulile, astfel încât proiectul său preferat, conducta Nord Stream 2, să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane și europene în cursul acestui an.

 

Dar Rusia ar putea îngheța ruta de tranzit al gazelor din Ucraina, continuând în același timp să-și aprovizioneze clienții din nord-vestul Europei prin prima conductă subacvatică Nord Stream către Germania și prin conducta Yamal prin Belarus. Livrările către Turcia, Bulgaria, Serbia, Ungaria și Croația ar putea continua și prin conducta TurkStream a Gazprom.

 

„Prin continuarea menținerii aprovizionării UE la nivelul minim contractual, Rusia exercită o presiune constantă asupra UE, în timpul sezonului de încălzire de iarnă”, a declarat Henning Gloystein, directorul energetic al grupului de consultanță pentru risc politic, Eurasia Group, adăugând: „Acesta este scenariul cel mai probabil, atâta timp cât criza din Ucraina continuă să fiarbă, dar rămâne în mare parte diplomatică”.

3. Cât timp ar putea supraviețui UE din gazul depozitat?

Dar dacă această prognoză este greșită și Rusia ar înceta să livreze gaze către UE în februarie, rezervele stocate ale blocului ar putea ajunge până în aprilie, înainte de a atinge nivelurile minime, potrivit experților în energie de la think tank-ul Bruegel, de la Bruxelles.

 

Acest terman s-ar scurta până la sfârșitul lunii martie, dacă iarna devine mai rece. Un răgaz ar putea fi obținut dacă țările trec la arderea pe păcură și cărbune, în loc de gaz. Reducerea producției industriale și reducerea consumului de încălzire în locuri precum birourile guvernamentale publice, cu personalul lucrând de acasă, sunt opțiuni mai drastice.

 

„Pe termen scurt și luând UE ca ansamblu, blocul va putea supraviețui probabil unei perturbări dramatice a importurilor de gaze rusești”, a scris echipa de la Bruegel.

 

Alții spun că stocarea de gaz nu este menită să fie pe deplin redusă la zero și este distribuită inegal pe continent, lăsând țările din Europa Centrală și de Est, care au mai puține dotări, mai vulnerabile.

 

De asemenea, este departe de a fi sigur cât de mult ar fi dispuse să împartă cu vecinii, în caz de criză, țări bine aprovizionate cum ar fi Italia și Germania, în prezent lideri ai blocului în materie de depozitare.

4. Cine ar fi lovit cel mai tare?

Finlanda, Letonia, Estonia, Bulgaria, Slovacia, Croația și Republica Cehă au primit mai mult de două treimi din gazele lor din Rusia în 2020, potrivit celui mai recent raport de piață al Asociației UE a autorităților de reglementare în domeniul energiei.

 

Austria, Grecia, Germania, Italia, Lituania, Polonia, Ungaria și Slovenia s-au bazat pe Rusia pentru mai mult de 40% din gazul lor.

 

Simulările de criză ale rețelei europene de operatori de conducte ENTSOG arată că o oprire în iarnă, de două luni, a livrării gazelor prin Ucraina ar putea fi gestionată — dar numai dacă Nord Stream și TurkStream rămân operaționale, dacă gazul din Norvegia continuă să curgă și dacă stocarea și gazul natural lichefiat (GNL) poate fi extras pentru alimentare.

 

În acest scenariu, Austria, Republica Cehă, Danemarca, Croația, Polonia, Italia, România și Suedia ar trebui să reducă cererea de gaze cu aproximativ 7 la sută – și instalațiile de GNL din Belgia, Franța, Croația, Italia, Regatul Unit și Țările de Jos ar trebui să accelereze importurile la cote maxime, pentru a compensa.

 

Cu toate acestea, nicio simulare a securității aprovizionării din UE nu a prevăzut vreodată o oprire completă a fluxurilor rusești pe toate rutele.

5. Ce țări ar putea stimula livrările de gaze?

Este puțin probabil ca Țările de Jos să pompeze mai mult din zăcământul lor masiv de gaz Groningen, din cauza riscurilor de cutremur și a opoziției acerbe din partea localnicilor. Nici Norvegia, nici Azerbaidjanul nu pot crește prea mult livrările pe termen scurt.

 

Și, în timp ce Algeria are spațiu pentru a intensifica exporturile către Spania, prin conducta Maghreb-Europa (GME), o dispută cu Marocul a lăsat legătura de gaze inactivă din octombrie.

 

Rămâne GNL.

 

În prezent, SUA trimit 70% din GNL în Europa, în creștere față de aproximativ 30% anul trecut, datorită prețurilor mai mari de pe piețele europene, a declarat James Huckstepp, analist de gaze la S&P Global Platts. „Am văzut un pas mare în ceea ce privește GNL în Europa în ultima lună și va continua să apară cel puțin până în martie și probabil puțin mai departe”, a spus el.

 

Qatarul ar putea, de asemenea, să aducă ceva în plus, deși este puțin probabil să aibă volume de rezervă, dacă nu amână întreținerea planificată, a spus Huckstepp.

 

„În mod realist, GNL nu va acoperi mai mult de un sfert din deficitul lăsat de gazul rusesc”, a spus el.

 

UE discută, de asemenea, posibile schimburi de contracte pe termen lung cu cumpărători asiatici, potrivit oficialului UE. „Cheia este să fii cât mai rezistent”, a spus oficialul.

 

POLITICO (preluare Rador)

Ultimele Articole