Marile supermarketuri se revoltă împotriva guvernului maghiar, care face eforturi să alunge din țară comercianții străini impunând impozite mai mari și plafonări de prețuri, scrie Politico.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a introdus noi plafonări de prețuri la alimente – o lovitură grea pentru comercianți care deja se chinuie să supraviețuiască după barajul de măsuri adoptate anul trecut.
Într-o perioadă în care Europa de Est și Centrală se confruntau deja cu prețuri uriașe la alimente, în decembrie 2021, guvernul s-a grăbit să introducă un proiect de lege prin care obliga supermarketurile care obțin profituri din vânzări mai mari de 100 de miliarde de forinți (250 de milioane de euro) să predea alimentele care urmează să expire în cel mult 48 de ore unei organizații de caritate a statului.
Apoi, Budapesta a introdus un plafon pentru prețul a șase alimente de bază, inclusiv pentru zahăr, făină și piept de pui, și a crescut prin ordonanță de urgență cotele de impozitare pentru marii comercianți de la 2,7% la 4,1%. În urma anunțului făcut săptămâna trecută, la lista alimentelor ale căror prețuri au fost plafonate s-au adăugat și ouăle și cartofii.
Reprezentanul unui comerciant străin: „Este o alungare intenționată a anumitor companii de pe piață”
Niciuna din firmele vizate de măsuri, precum giganții germani Aldi și Lidl, lanțul francez de magazine Auchan, Penny Market din Irlanda, Spar din Austria și Tesco din Marea Britanie, nu sunt companii maghiare.
Cu toate că depășesc pragul de 100 de miliarde de forinți impus de guvern, mai multe magazine locale pot evita să plătească impozitul pe profit mai mare și celelalte măsuri deoarece operează într-un sistem de franciză. Legea le interzice altor supermarketuri să se restructureze.
„Ceea ce se întâmplă acum nu este decât o alungare intenționată a anumitor companii de pe piață”, a spus un reprezentant al unui comerciant afectat, care a preferat să rămână anonim și a exprimat aceleași îngrijorări pe care le au și alte companii din industrie.
„Este pur și simplu imposibil să facem profit într-o manieră sustenabilă în aceste circumstanțe impuse de guvernul maghiar”, a explicat reprezentantul comerciantului străin, care a adăugat că legea „contravine principiilor fundamentale pe care se bazează piața internă a UE”, cerând Comisiei Europene să intervină. Niciunul dintre comercianții străini contactați de Politico nu a dorit să vorbească pe acest subiect în mod oficial.
Ministrul dezvoltării economice: „Trebuie să creștem procentul de proprietari autohtoni”
Măsurile fac parte din răspunsul guvernului maghiar față de inflația și prețurile alimentelor care sunt în continuă creștere – situație exacerbată de invazia rusească a Ucrainei. Vorbind pentru presa locală, Orban a spus că ultimele înghețări ale prețului fac parte dintr-un plan de a reduce la jumătate inflația care a atins valoarea de 21,1% în octombrie și care este de așteptat să crească până la 25% la finalul anului.
Alți membrii ai guvernului lui Orban nu s-au ferit să-și ascundă ambițiile de a aduce comercianții internaționali de alimente sub conducerea locală. „Trebuie să creștem procentul de proprietari autohtoni din sectorul materialelor de construcții și comerțului cu alimente”, a spus în mai ministrul dezvoltării economice Márton Nagy.
Sectorul magazinelor este doar ultima dintr-o serie de industrii care au primit tratamentul Orban. Încă din 2010, premierul maghiar a încercat să aducă mai mult sub controlul guvernului sectoare precum cel bancar, al construcțiilor și al energiei. Partenerii și aliații săi, împreună cu companiile asociate cu aceștia, au profitat de situație și au cumpărat acțiuni în industriile vizate de măsuri.
Lupta marilor magazine străine cu guvernul lui Orban și antipatia publicului
Compania franceză Auchan se află deja în procesul de a-și vinde afacerea din Ungaria unui cumpărător local. Tesco a pierdut deja un proces arbitrat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2020 cu privire la măsurile de taxare progresivă adoptate în Ungaria.
„Înghețarea prețurilor poate să restricționeze libertățile pieței interne precum transportul liber de mărfuri”, a explicat Sam Baldwin, de la firma maghiară de avocatură Szecskay. „În timp ce guvernul maghiar se va apăra fără îndoială invocând protecția consumatorului, va trebui totuși să arate că măsura nu afectează inutil competiția”.
Marile magazine se confruntă și cu antipatia publicului, în special dacă oamenii rămân cu impresia că aceste companii obțin profituri uriașe de pe urma creșterii prețurilor. „Dacă Ungaria scapă basma curată cu astfel de măsuri dure”, a spus reprezentantul companiei străine, „acest lucru ar servi drept un model negativ și pentru alte state membre UE”.
