Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, Bruxellesul a înfiinţat un fond în valoare de 500 de milioane de euro, cu scopul de a încuraja statele membre să înarmeze Ucraina şi de a pune UE să plătească factura. Bruxellesul stabilea că acesta urma să acopere 85% dintre costuri, estimeaază trei diplomaţi citaţi de site.

Apoi UE a autorizat un fond şi mai mare – în valoare de 1,5 miliarde de euro -, iar facturile au început să curgă. UE a primit atât de multe cereri, încât Bruxellesul a calculat că fondul mai poate acoperi doar 46% dintre acestea, potrivit acestor estimări.

Această scădere a procentului a înfuriat Polonia – unul dintrei cei mai mari furnizori de armament din UE ai Ucrainei şi principalul beneficiar al fondului -, care a a depus facturi în valoare de 1,8 miliarde de euro, potrivit diplomaţilor citaţi.

Varşovia a blocat timp de patru zile un acord final asupra plăţii celei de a doua tranşe de plăţi, cu speranţa de a obţine un procent mai mare.

Însă a cedat, până la urmă, miercuri, şi a acceptat cele 46 de procente, potrivit acestor dioplomaţi.

Polonia a cedat, însă a crescut frustrarea altor state membre UE, care consideră că varşovia le opreşte propria cale către plăţi mai mai mari ale Uniunii.

Acest program de ”rambursare” riscă astfel să afecteze reputaţia UE de partener militar de încredere – în timp ce Ucraina cere Uniunii tot mai mult armament în contra-ofensiva şi împotriva bombardamentelor Rusiei.

Kievul critică Franţa şi Germania din cauză că nu-i donează suficient, iar state mai mici din UE anunţă că li se epuizează stocurile.