„Dincolo de instituţii şi legislaţie care sunt specifice pentru activitatea guvernamentală, dezvoltarea durabilă este mai ales despre calitatea vieţii, despre oameni. Pentru a reuşi ceea ce ne-am propus este nevoie de viziune, de strategii, de planuri de acţiune puse în practică printr-o reţea inter-instituţională şi corelate altor două ancore de perspectivă: implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi aderarea României la OCDE, cea mai puternică organizaţie economică. Sistemul de monitorizare şi raportare dezvoltat prin acţiunile Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă ne ajută să acţionăm eficient şi să avem o imagine mai clară inclusiv în privinţa impactului reformelor şi proiectelor finanţate din diferite fonduri internaţionale, ceea ce este foarte important mai ales în condiţiile în care investiţiile pe care le vom susţine în perioada următoare din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din exerciţiul financiar european 2021-2027 sunt la un nivel record pentru România” , a declarat Nicolae Ciucă, potrivit comunicatului de presă al Executivului.
Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă a fost înfiinţat la iniţiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă ca parte a cadrului instituţional pentru implementarea Strategiei de dezvoltare durabilă aprobată în 2018. Consilierul de stat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a reiterat importanţa monitorizării indicatorilor şi a realizării de politici publice bazate pe date.
„România este unul dintre statele care a făcut paşi hotărâţi pentru implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Cadrul inter-instituţional pe care l-am creat este apreciat la nivelul celor mai importante organizaţii internaţionale cum ar fi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi Organizaţia Naţiunilor Unite care ne-a şi premiat anul trecut pentru inovare şi eficientizarea administraţiei publice. Într-adevăr, avem încă multe decalaje de recuperat în ceea ce priveşte valorilor anumitor indicatori, cum ar fi în zona de educaţie unde rata de părăsire timpurie a şcolii este 15% aproape dublu faţă de media europeană. La altele, spre exemplu ponderea energiei regenerabile în consumul final suntem la un procent de aproximativ 25%, cu câteva procente peste media europeană de 22%. Foarte important este să avem o imagine clară a punctului în care ne aflăm, să ne stabilim clar obiectivele şi să măsurăm impactul acţiunilor noastre astfel încât să avem într-adevăr un prezent şi un viitor sustenabil”, a explicat consilierul de stat László Borbély.
Conform sursei citate, pe ordinea de zi a reuniunii de miercuri au fost şi următoarele subiecte:
– Codul Român al Sustenabilităţii – un instrument de raportare pentru companii pe model german ce vine în sprijinul utilizatorilor care se află în căutarea de bune practici în domeniul sustenabilităţii
– Programul postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă pentru ocupaţia „expert dezvoltare durabilă” – 150 de persoane vor finaliza cursul post-universitar în toamnă, iar până în 2026 prin Planul Naţional de redresare şi rezilienţă este urmărită atingerea ţintei de 2000 de persoane formate.
– Strategia naţională privind economia circulară, care va fi adoptată până la finalul lunii septembrie.
