Astfel, premierul Ciucă a subliniat că şi pentru România, ca şi pentru celelalte state europene, securitatea alimentară reprezintă o preocupare permanentă, fiind una din cele mai mari provocări ale secolului, arată comunicatul de presă al Guvernului.
„Ţara noastră dispune de un potenţial agricol generos şi are capabilitatea să producă un volum de alimente care depăşeşte necesarul de hrană la nivel naţional. Tocmai de aceea trebuie să folosim acest avantaj pentru a asigura atât necesarul de alimente pentru populaţie, dar şi ca resursă importantă pentru o dezvoltare economică durabilă”, a declarat şeful Executivului.
Guvernul a adoptat deja măsuri importante pentru agricultori, un sprijin de 300 milioane de euro, microgranturi şi granturi pentru capital de lucru pentru fermierii români, şi stabilirea salariului minim în agricultură şi industria alimentară la 3.000 de lei brut (similar celui din sectorul construcţiilor).
Securitatea energetică reprezintă o altă temă de preocupare pentru guverne în acest context internaţional dificil.
La nivelul asigurării securităţii în aprovizionarea cantitativă cu resurse energetice, în România atât Executivul, cât şi operatorii economici din sectorul energetic au acţionat cu prudenţă şi cu promptitudine, astfel încât furnizarea, transportul şi distribuţia de resurse energetice să nu aibă de suferit în mod excesiv.
Din punctul de vedere al suportabilităţii preţurilor aplicate la clienţii finali, Guvernul României a adoptat un cadru legislativ având drept scop plafonarea şi compensarea preţurilor finale pentru anumite categorii de consumatori finali de energie electrică şi de gaze naturale, astfel încât acestea să nu creeze dezechilibre majore între nevoia de consum şi puterea de cumpărare.
În perspectiva pregătirii următorului sezon rece, problema stringentă constă în asigurarea volumelor de gaze naturale necesare pentru procesul de înmagazinare din perioada de vară, precum şi asigurarea consumului curent de gaze naturale din perioada de iarnă, având în considerare posibilele limitări în aprovizionarea cu gaze naturale din Federaţia Rusă. În prezent, atât la nivelul autorităţilor, cât şi la nivelul furnizorilor, se depun eforturi susţinute pentru identificarea surselor şi a rutelor alternative de aprovizionare cu gaze naturale, astfel încât să se evite, în cea mai mare măsură posibilă, dezechilibrul dintre cerere şi ofertă în sezonul rece următor.
România poate avea o situaţie mai bună faţă de alte state, având în vedere faptul că aproximativ o treime din ţiţei şi aproximativ 90% din necesarul de gaze naturale sunt acoperite din producţia internă, mai indică sursa citată.
În ceea ce priveşte sprijinul pentru compensarea efectelor războiului la nivel economic şi social, primul-ministru a arătat că Executivul a adoptat mai multe măsuri în acest sens: 300 de milioane de euro alocaţi pentru a sprijini IMM-urile care se confruntă cu dificultăţi din cauza efectelor generate de contextul regional, 200 milioane euro, ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie, subvenţia de 0,50 lei/litru de carburant pentru susţinerea transportatorilor şi distribuitorilor, beneficiind de o schemă de sprijin dedicată de 300 de milioane lei, la care se adaugă compensarea cu 0,50 lei/litru la pompă.
De asemenea, pentru susţinerea investiţiilor publice sunt alocate 5,2 miliarde lei în 2022 pentru continuarea şi finalizarea contractelor în derulare, iar pentru susţinerea angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic, care beneficiază de 75% din salariu, de la 1 mai până la sfârşitul anului sunt alocaţi 450 milioane lei.
Sprijinul pentru cetăţeni s-a materializat prin acordarea de vouchere pentru alimente de bază, în valoare de 50 de euro la fiecare 2 luni, pentru românii cu venit mediu lunar mai mic de 600 lei, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 lei, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu venit minim garantat. Acest sprijin este în valoare totală de 1 miliar de euro, din care 50% din fonduri europene. Totodată, guvernul a aprobat şi acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei, măsură care se aplică de la data de 1 iulie 2022.
Pentru angajaţii care primesc tichete de masa, valoarea acestor tichete a fost crescută de la 20,17 lei la 30 de lei, pentru românii cu salariul minim există posibilitatea creşterii acestuia cu 200 de lei fără a mai fi plătite taxe pentru această majorare, iar pentru salariaţii din sistemul public a fost reglementată acordarea unui sfert din diferenţa de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită.
De asemenea, chiar în şedinţa de guvern de miercuri vor fi aprobate două programe de sprijin pentru tineri, Programul Family start pentru tinere familii prin care se garantează un credit în valoare de maxim 75.000 lei, în proporţie de 80% de către stat, pentru plata cheltuielilor cu creşă, grădiniţă, şcoală, after school, plata chiriei, avans din achiziţia unei locuinţe şi Programul naţional Student Invest prin care statul garantează un credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporţie de 80% , pentru taxe de studii, publicarea unor cărţi sau a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti.
Tot în şedinţa de miercuri, Executivul va adopta amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă.
„Măsurile pe care le-am luat la nivelul Guvernului şi pe care vom continua să le luăm urmăresc protejarea cetăţenilor şi economiei româneşti de efectele creşterii preţurilor şi a celorlalte consecinţe ale crizelor cu care ne confruntăm. Dialogul nostru ne oferă avantajul cunoaşterii detaliate a realităţii, soluţii concrete şi percepţia corectă a măsurilor pe care le implementăm”, a afirmat premierul Ciucă.
Un alt subiect care a fost abordat în cadrul dialogului realizat de membrii Consiliului Naţional Tripartit s-a referit la revitalizarea industriei de apărare, domeniu pentru care guvernul a prevăzut alocarea sumei de 390 de milioane lei, bani pentru investiţii în această industrie, din care 190 de milioane anul trecut şi 200 de milioane de lei pentru anul acesta, mai indică sursa menţionată.
Aceste eforturi vor fi urmate de iniţierea demersurilor în vederea aplicării OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă la nivelul societăţilor din industria de apărare, precum şi de evaluări ale stării tehnice a echipamentelor existente la nivelul operatorilor economici din industria de apărare.
