Actualul preşedinte interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, va pierde această funcţie, precum şi pe cea de preşedinte al Parlamentului, odată cu convocarea noului Legislativ în prima şedinţă, care trebuie să se desfăşoare cel târziu la 28 decembrie, relatează portalul Moldova Azi.
Astfel, Republica Moldova ar putea rămâne fără preşedinte în cazul în care Parlamentul nu va alege un şef al Legislativului în timpul primei şedinţe.
Opiniile sunt împărţite în legătură cu persoana care va prelua interimatul funcţiei de preşedinte al R. Moldova. Preşedintele Curţii Constituţionale spune că aceasta ar reveni în mod automat premierului Vlad Filat, însă actualul şef de stat interimar, Mihai Ghimpu, susţine că este vorba de o procedură întreagă şi „nu mizăm pe aceasta”.
Potrivit articolului 91 din Constituţie, „dacă funcţia de preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă preşedintele este demis sau dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Parlamentului sau de primul ministru”.
Parlamentul, în cazul în care nu-şi alege preşedintele în prima şedinţă, emite o hotărâre prin care îl împuterniceşte pe primul ministru să îndeplinească funcţia de preşedinte interimar al R. Moldova, iar ulterior se adresează Curţii Constituţionale pentru a constata circumstanţele respective, susţine preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere.
În acelaşi timp, potrivit lui Pulbere, în cazul în care la prima şedinţă Parlamentul nu-şi alege preşedintele şi nici nu adoptă o hotărâre prin care să acorde premierului împuternicirile de preşedinte interimar, atunci norma constituţională intră automat în vigoare. „În jurisprudenţă există un principiu potrivit căruia dacă formalităţile nu reuşesc a fi îndeplinite, norma constituţională se activează automat”, a explicat Pulbere.
Pe de altă parte, preşedintele Mihai Ghimpu susţine că pentru preluarea interimatului este necesar de urmat o procedură mai lungă. În plus, el mizează că preşedintele Parlamentului R. Moldova va fi ales cât mai curând. „Noi vom veni şi vom alege preşedintele Parlamentului, care va deţine şi funcţia de preşedinte interimar. În cazul în care nu este ales, Constituţia spune că următorul este primul ministru, dar trebuie să urmeze o hotărâre de Parlament şi avizul Curţii Constituţionale care să constate circumstanţele. Este o procedură întreagă, de aceea nu mizăm pe aceasta şi nici nu ne gândim”, a declarat Ghimpu.
Potrivit Constituţiei, noul Parlamentul al R. Moldova trebuie să se reunească în prima şedinţă în cel mult 30 de zile de la alegeri, adică cel târziu la 28 decembrie. Responsabilitatea pentru convocarea noului Legislativ îi revine preşedintelui în exerciţiu, Mihai Ghimpu. Şedinţa de constituire a noului Parlament va fi prezidată de decanul de vârstă al noului corp legislativ, care, potrivit distribuirii preliminare a mandatelor, este liderul comunist Vladimir Voronin, în vârstă de 69 ani.
Parlamentarii urmează să aleagă preşedintele Legislativului, vicepreşedinţii şi să formeze grupurile parlamentare şi comisiile permanente. Noul Parlament trebuie să formeze şi o comisie specială, responsabilă pentru organizarea alegerii preşedintelui R. Moldova.