Premiul Nobel pentru economie revine unei Americi în plinǎ paralizie bugetarǎ

0
3
Premiul Nobel pentru economie revine unei Americi în plinǎ paralizie bugetarǎ

Premiul Nobel pentru economie, anunţat luni 14 octombrie, încheie seria pe anul 2013 a acestor prestigioase recompense. Laureaţii în materie de economie sunt americanii Eugene Fama, Lars Peter Hansen şi Robert Shiller recompensaţi pentru lucǎrile lor legate de pieţele financiare.

Sunt oare abonaţi americanii la Premiul Nobel pentru economie? Aşa s-ar pǎrea dacǎ privim lista laureaţilor din ultimii zece ani. Anul trecut beneficiarii premiului au fost doi americani, în 2011 – tot doi americani, în 2010 – doi americani şi un cipriot britanic, în 2009 – doi americani, în 2008 – un american, în 2007 – trei americani, în 2006 – un american, în 2005 – un israelo-american şi un american, în 2004-  un norvegian şi un american.

 

 

Nu ştiu ce gîndesc ceilalţi economişti de pe planetǎ, dar îmi imaginez cǎ trebuie sǎ se simtǎ destul de marginalizaţi, chiar excluşi din club. Ca şi cum prima mare economie a lumii, Statele Unite, ar deţine şi monopolul materiei cenuşii cînd vine vorba despre aceastǎ disciplinǎ, economia. Nimeni nu neagǎ însǎ cǎ specialiştii americani sunt poate în cea mai bunǎ poziţie pentru a studia mecanisme economice extrem de complicate care se nasc şi funcţioneazǎ deseori în primul rînd în America pentru a reverbera apoi pe toatǎ planeta, scriu cei de la rfi.ro

 

 

Academia Regalǎ Suedezǎ de Stiinţe, care decerneazǎ Nobelul pentru economie, salutǎ anul acesta “rezultatele” obţinute de cei trei specialişti în domeniul analizei empirice a preţurilor active. Greu de explicat în doar cîteva fraze în ce constǎ contribuţia concretǎ a celor trei laureaţi. Sǎ ne rezumǎm la observaţia cǎ preţurile acţiunilor şi ale obligaţiunilor sunt imposibil de prezis pe perioade scurte, de cîteva zile sau de cîteva sǎptǎmîni. Dar cei trei cercetǎtori, Fama, Hansen şi Shiller au ajuns la concluzia cǎ poate fi prevǎzut cursul general al acestor preţuri pe perioade lungi, de trei sau cinci ani.

 

 

Academia Suedezǎ de Stiinţe considerǎ cǎ metodele de analizǎ dezvoltate de cei trei economişti au devenit instrumente standard în cercetarea universitarǎ, iar concluziile lor au devenit un veritabil ghid atît în domeniul dezvoltǎrii teoriilor bursiere cît şi în practica profesionalǎ a investitorilor.

 

 

Doi dintre aceşti economişti, Eugen Fama, în vîrstǎ de 74 de ani, şi Lars Peter Hansen, în vîrstǎ de 61 de ani, sunt profesori la Universitatea din Chicago, consideratǎ un veritabil “templu al şcolii neo-clasice” în economie, care postuleazǎ raţionalitatea agenţilor economici. Eugen Fame este chiar considerat “pǎrintele finanţelor moderne” iar numele sǎu figureazǎ de mulţi ani pe lista nobelizabililor la diciplina economie.

 

 

Robert Schiller este un pionier al “finanţelor comportamentale”, şi adeptul teoriei în virtutea cǎreia raţionalitatea indivizilor, pe teren economic, nu este sistematicǎ. Lui Robert Schiller i se datoreazǎ în Statele Unite aşa-numitul “indice pe preţul la imobile”, publicat în fiecare lunǎ de agenţia de evaluare financiarǎ Standard and Poor’s. Robert Schiller, o adevǎratǎ celebritate în Statele Unite pe tǎrîmul ştiinţelor economice, a prezis şi explozia bulei speculative din 2007-2008. Iar cartea sa “Exuberanţa iraţionalǎ”, publicatǎ în 2000, a avut un mare succes.

 

 

Imediat dupǎ ce au fost anunţate numele celor trei laureaţi pe anul acesta ai Premiului Nobel pentru economie, Robert Schiller a fǎcut o declaraţie în care s-a referit la erorile şi imperfecţiunile sistemului financiar actual (“made in USA”). Pentru corectarea sa, spune economistul, vor fi necesare decenii întregi. El se aratǎ însǎ optimist şi spune cǎ din fiecare crizǎ societatea mai învaţǎ cîte ceva.

 

 

Rǎmîne de vǎzut acum dacǎ decernarea Nobelului pentru economie, din nou, unor americani, va avea vreun efect concret pentru deblocarea administraţiei federale. Cotidianul Le Monde considerǎ cǎ paralizia bugetarǎ din Statele Unite este un “spectacol deplorabil” urmǎrit de lumea întreagǎ. Intreaga planetǎ stǎ cu sufletul la gurǎ şi se întreabǎ în ce moment cea mai puternicǎ democraţie va gǎsi un compromis pentru ieşirea din impas. Un impas care de fapt afecteazǎ pe toatǎ lumea şi se anunţǎ de rǎu augur.

 

 

Cine ştie, poate cǎ anul viitor alţi economişti americani vor lua premiul Nobel pentru economie analizînd mecanismele paraliziei de stat în America.