Cererea premierului prezintă riscuri majore. O deschidere forțată, impusă politic, a dus în 2015 la surparea lotului 3 din Sibiu-Orăștie și la apariția unei dispute scumpe, pentru buzunarul public, cu firma constructoare Salini Impregilo, scrie DIGI24.RO.
Cine se frige cu ciorbă suflă și în iaurt, spune o veche vorbă românească ce pare a nu fi luată în seamă de către premierul Sorin Grindeanu. În pofida problemelor tehnice și a disputelor contractuale apărute ca urmare a deschiderii în pripă a autostrăzii Sibiu-Orăștie, lotul 3, premierul Grindeanu a cerut vineri, proaspătului ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, să deschisă circulației 16 kilometri din cei 28 de kilometri ai lotului 2 Lugoj-Deva.
”V-aş ruga, domnule ministru al Transporturilor, dincolo de tot ceea ce înseamnă această gestiune a situaţiilor de urgenţă. Există o birocraţie pe care nu o înţeleg în Ministerul Transporturilor: atâta timp cât sunt gata 16 km de autostradă şi stăm şi ne uităm la ei şi nu putem să-i recepţionăm v-aş ruga în cel mai scurt timp să-mi prezentaţi măsurile astfel încât să folosim aceşti kilometri”, i-a cerut premierul ministrului Transporturilor, Alexandru Cuc.
Cererea premierului pare a fi pe placul lui Cătălin Drulă, actual deputat USR, în trecut consilier al fostului premier Dacian Cioloș pe probleme de infastructură. Drulă a fost unul dintre cei care a susținut că sectorul de 16 kilometri poate fi deschis. La finele anului trecut, fostul consilier al premierului Dacian Cioloş a scris, într-o postare pe Facebook, că legislaţia permite CNAIR să recepţioneze parţial această lucrare, scrie DIGI24.RO.
”Ca să facem o comparaţie, dacă contractul ar fi pentru construirea a 3 case, dintre care una e gata la cheie cu tot cu finisaje şi 2 case sunt la stadiul de fundaţie, CNAIR se întreabă dacă mă pot muta în casa care e gata sau trebuie să mai aşteptăm 2 ani să fie gata şi celelalte două, timp în care casa terminată stă goală”, scria el.
Dar nici Cătălin Drulă, nici Sorin Grindeanu nu explică și alte probleme. Acestea au fost menționate, luna trecută, într-un comunicat de presă destul de neclar al CNAIR. ”Dispoziţiile legale, așa cum sunt prevăzute de Legea 10/1995, recent modificată și republicată în septembrie 2016, nu fac referire în mod expres la recepţionarea parţială, ci doar asupra unor lucrări prevăzute într-un contract”. Odată pusă în posesie pentru lucrări (moment considerat a fi identic cu recepția lucrărilor), CNAIR va deveni responsabilă pentru acestea. Ori luarea lucrărilor în sarcină proprie va fi foarte riscantă, în situația în care constructorul – nimeni altul decât compania italiană Salini Impregilo, cea care a construit autostrada scufundată Sibiu-Orăștie lotul 3 – va avea de terminat celelalte sectoare ale autostrăzii.
Un alt motiv important pentru care recepția este riscantă este cel privind recuperarea avansului achitat constructorului. Îân contractul semnat cu constructorul, avansul nu este defalcat pe etape parțiale. Legislația în vigoare impune recuperarea avansului acordat constructorului până la momentul recepției. Ori dacă se vor face mai multe recepții parțiale nu va fi clar până la care dintre acestea trebuie recuperat avansul. De aceea oricând compania poate avea probleme la Curtea de Conturi și, de ce nu, chiar cu procurorii. „Contractul este un tot unitar şi nu a fost elaborat şi întocmit pentru a putea fi monitorizat separat, adică o parte în perioada de garanţie şi o parte în perioada de execuţie. Potrivit art. 52, alin. (11), lit. b) din Legea finanţelor publice, nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, recuperarea avansului se face potrivit prevederilor contractuale. Astfel, având în vedere faptul că este guvernat de prevederile FIDIC, recuperarea avansului se va face justificat şi prin deducere din Certificatul de plată, până la data emiterii Certificatului de Recepţie la Terminarea Lucrărilor. Dispoziţiile legale menţionate, raportate la decizia care a fost transmisă pentru acordarea vizei de legalitate, crează dificultăţi în ceea ce priveşte modalitatea de recuperare a avansului, ţinând cont de faptul că momentul la care trebuie raportată recuperarea avansului nu este cert în situaţia mai multor recepţii la terminarea lucrărilor”, spunea compania în decembrie. Aceste lucruri ar putea fi clarificate într-un act adițional semnat la contract, spune Cătălin Drulă, citat de DIGI24.RO.
