AcasăEconomiePreviziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene pentru România: 1,8% creştere economică...

Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene pentru România: 1,8% creştere economică în 2023 şi 2,2% în 2024

„Şomajul se va menţine la aproximativ 5-6 %. Se estimează că deficitul public va scădea treptat până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate şi a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creşteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6 % în 2024”, potrivit comunicatului de presă al CE.

În ansamblu, se estimează că PIB real va înregistra o creştere cu 5,8 % în 2022, cu 1,8 % în 2023 şi cu 2,2 % în 2024. În privinţa riscurilor, previziunile macroeconomice înclină către o evoluţie negativă, deoarece întârzierile în ceea ce priveşte punerea în aplicare a planului de redresare şi rezilienţă al României ar putea reduce investiţiile şi creşterea economică.

La nivelul UE

După o primă jumătate a anului puternică, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă. Şocurile declanşate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează cererea mondială şi consolidează presiunile inflaţioniste la nivel mondial. UE se numără printre cele mai expuse economii avansate, din cauza proximităţii sale geografice faţă de război şi a dependenţei puternice de importurile de gaze din Rusia. Criza energetică erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor şi afectează producţia. Percepţia generală asupra economiei a scăzut semnificativ. Prin urmare, deşi se preconizează că creşterea în 2022 va fi mai bună decât se preconizase anterior, perspectivele pentru 2023 sunt semnificativ mai slabe în ceea ce priveşte creşterea economică şi mai ridicate în ceea ce priveşte inflaţia în comparaţie cu previziunile intermediare ale Comisiei din vara acestui an.

Creşterea preconizată se va contracta semnificativ la sfârşitul anului

Creşterea PIB real în UE a surprins prin creşterea sa în prima jumătate a anului 2022, întrucât consumatorii şi-au reluat puternic cheltuielile, în special pentru servicii, în urma relaxării măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19. Expansiunea a continuat în trimestrul III, deşi într-un ritm considerabil mai lent, adaugă sursa menţionată.

Pe fondul incertitudinii ridicate, al presiunilor ridicate asupra preţurilor la energie, al erodării puterii de cumpărare a gospodăriilor, al unui mediu extern mai slab şi al unor condiţii de finanţare mai stricte, se preconizează că UE, zona euro şi majoritatea statelor membre vor intra în recesiune în ultimul trimestru al anului. Cu toate acestea, dinamica puternică din 2021 şi creşterea puternică din prima jumătate a anului urmează să ducă la creşterea PIB real în 2022 în ansamblu la 3,3 % în UE (3,2 % în zona euro) – cu mult peste nivelul de 2,7 % preconizat în previziunile intermediare din vară.

Pe măsură ce inflaţia continuă să ducă la reducerea veniturilor disponibile ale gospodăriilor populaţiei, se preconizează că în trimestrul I al anului 2023 activitatea economică va continua să se contracte. Se preconizează că creşterea economică va reveni în Europa în primăvară, deoarece inflaţia îşi relaxează treptat influenţa asupra economiei. Cu toate acestea, având în vedere dificultăţile puternice care frânează în continuare cererea, activitatea economică va fi modestă, creşterea PIB ajungând la 0,3 % în 2023 în ansamblu, atât în UE, cât şi în zona euro.

Se preconizează că, până în 2024, creşterea economică îşi va recâştiga treptat forţa, ajungând în medie la 1,6 % în UE şi la 1,5 % în zona euro.

Inflaţia nu a atins încă nivelul maxim înainte de relaxarea treptată

Se preconizează că valorile inflaţiei mai ridicate decât cele preconizate în primele zece luni ale anului 2022 şi presiunile tot mai mari asupra preţurilor au dus la creşterea inflaţiei la sfârşitul anului şi au ridicat rata anuală a inflaţiei la 9,3 % în UE şi la 8,5 % în zona euro. Se preconizează că inflaţia va scădea în 2023, dar va rămâne ridicată la 7,0 % în UE şi la 6,1 % în zona euro, înainte de a se tempera la 3,0 % şi, respectiv, 2,6 % în 2024.

În comparaţie cu previziunile intermediare din vară, aceasta reprezintă o revizuire în sens ascendent de aproape un punct procentual pentru 2022 şi de peste două puncte procentuale în 2023. Revizuirile reflectă în principal preţuri cu ridicata semnificativ mai mari la gaze şi energie electrică, care exercită presiuni asupra preţurilor cu amănuntul la energie, precum şi asupra majorităţii bunurilor şi serviciilor din coşul de consum.

Cea mai puternică piaţă a forţei de muncă din ultimele decenii va rămâne rezilientă

În pofida mediului dificil, piaţa forţei de muncă a continuat să aibă performanţe solide, înregistrând cel mai ridicat nivel de ocupare a forţei de muncă şi de participare, în timp ce şomajul a rămas la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. AnchorExpansiunea economică puternică a determinat angajarea a încă două milioane de persoane în prima jumătate a anului 2022, ceea ce a dus la creşterea numărului de persoane angajate în UE la un nivel record de 213,4 milioane. Rata şomajului a rămas la un nivel minim record de 6,0 % în septembrie.

Este preconizat că pieţele forţei de muncă vor reacţiona cu întârziere la încetinirea activităţii economice, dar vor rămâne reziliente. Creşterea ocupării forţei de muncă în UE este estimată la 1,8 % în 2022, înainte de a stagna în 2023 şi de a se apropia moderat de 0,4 % în 2024.

Ratele şomajului în UE sunt estimate la 6,2 % în 2022, 6,5 % în 2023 şi 6,4 % în 2024.

Creşterea economică scăzută, inflaţia ridicată şi măsurile de sprijin pentru energie afectează deficitele

Creşterea nominală puternică în primele trei trimestre ale anului şi eliminarea treptată a sprijinului legat de pandemie au determinat o reducere suplimentară a deficitelor publice în 2022, în pofida noilor măsuri adoptate pentru a atenua impactul creşterii preţurilor la energie asupra gospodăriilor şi întreprinderilor. După ce a scăzut la 4,6 % din PIB în 2021 (5,1 % în zona euro), se preconizează că deficitul în UE va continua să scadă la 3,4 % din PIB în acest an (3,5 % în zona euro).

Cu toate acestea, în 2023, deficitul public agregat va creşte din nou uşor (la 3,6 % în UE şi la 3,7 % în zona euro), pe măsură ce activitatea economică se deteriorează, cheltuielile cu dobânzile cresc, iar guvernele extind sau introduc noi măsuri discreţionare pentru a atenua impactul preţurilor ridicate ale energiei. Retragerea planificată a acestora în cursul anului 2023 şi reluarea creşterii economice ar trebui să reducă ulterior presiunea asupra bugetelor publice. Prin urmare, deficitul este estimat la 3,2 % din PIB în UE şi la 3,3 % în zona euro în 2024.

În perioada analizată în previziuni, se preconizează o reducere suplimentară a ponderii a datoriei publice în produsul intern brut în UE, de la 89,4 % din PIB în 2021 la 84,1 % din PIB în 2024 (şi de la 97,1 % la 91,4 % în zona euro).

Un grad excepţional de incertitudine

Perspectivele economice rămân marcate de un grad excepţional de incertitudine, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, iar potenţialul apariţiei unor noi perturbări economice este departe de a fi epuizat.

Cea mai mare ameninţare este reprezentată de evoluţiile negative de pe piaţa gazelor şi de riscul de penurie, în special în iarna 2023-24. Dincolo de aprovizionarea cu gaze, UE rămâne expusă în mod direct şi indirect la noi şocuri asupra altor pieţe de mărfuri care reacţionează la tensiunile geopolitice.

Inflaţia de lungă durată şi eventualele ajustări dezordonate de pe pieţele financiare mondiale la noul mediu cu rate ridicate ale dobânzii rămân, de asemenea, factori de risc importanţi. Ambele sunt amplificate de potenţialul de neconcordanţă între obiectivele de politică bugetară şi cele de politică monetară.

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluţia cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor şi a preţurilor produselor de bază, întemeiate pe informaţiile disponibile până la data de 31 octombrie. Pentru toate celelalte date-sursă, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informaţiile disponibile până la data de 27 octombrie, inclusiv. Cu excepţia cazului în care sunt anunţate şi detaliate în mod corespunzător noi politici, proiecţiile pornesc de la ipoteza menţinerii politicilor actuale.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Previziunile economice ale Comisiei Europene din iarna anului 2023 vor actualiza previziunile privind PIB şi inflaţia şi este preconizat că vor fi prezentate în februarie 2023.

Ultimele Articole