La summitul din această seară, Comisia Europeană speră să pună bazele unei relaţii mai constructive cu marele vecin de la răsărit. Liderii europeni sunt încurajaţi de recentele declaraţii ale noului preşedinte rus, Dmitri Medvedev, referitoare la modernizarea economiei, reducerea controlului statului, reînoirea sistemului judecătoresc şi recunoaşterea importanţei libertăţii presei.

Prudent totuşi în faţa unui preşedinte crescut de Vladimir Putin, Bruxelles-ul vrea să ştie cum intenţionează acesta să pună în aplicare priorităţile enunţate.

Negocierile privind parteneriatul strategic încep efectiv pe 4 iulie, dar nimeni nu poate spune când ar putea fi încheiate printr-un tratat oficial. Mai ales că acesta trebuie ratificat de toate statele membre înainte de a înlocui acordul de parteneriat din 1997, negociat de o Rusie încă slăbită după prăbuşirea URSS.

Unul dintre dosarele dificile este cel al energiei. Constient că europenii sunt îngrijoraţi de dependenţa de Rusia, Putin a ales pentru a gazdui acest summit de 24 de ore un oraş-capitală dintr-o regiune din Siberia Occidentală bogată în petrol. Europenii vor să investească în producţia rusă dar în condiţiile în care Moscova ar respecta principiile de transparenţă şi reciprocitate.

La rândul său, Kremlinul, care a înăsprit controlul asupra zăcămintelor şi infrastructurii, vrea ca Gazprom să aibă un rol mai important în distribuţia gazelor în Europa. Negocierile sunt îngreunate şi de faptul că unele ţări ex-comuniste din Uniune, precum Lituania şi Polonia acuză Rusia de utilizarea resurselor energetice ca instrument de presiune. Alte state, precum Italia şi Germania, cer acorduri bilaterale cu Moscova.

Un alt subiect dificil îl constituie tensiunile dintre Tbilisi si Moscova, bănuită că încearcă să anexeze de fapt republica separatistă georgiană Abhazia. UE încurajează o reluare a negocierilor între Abhazia şi Georgia dar subliniază că nici o decizie nu poate fi luată fără Rusia.