Procurorul Doru Stoica, care a clasat parțial dosarul 10 august, cere din nou să se pensioneze

Între timp, a clasat parțial dosarul 10 august, într-o soluție care a stârnit ample polemici și în cuprinsul căreia protestatarii din Piața Victoriei au fost comparați cu o ”cultură iremediabil compromisă”, care trebuie ”întoarsă la stadiul de brazdă”, potrivit Hotnews.ro

 

 

Ambasadorul SUA la București: A luat sfârşit vechea domnie a corupţiei şi criminalităţii organizate

 

 

Cererea de pensionare figurează pe ordinea de zi de marți a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii:

 

 

Norvegia înregistrează tot mai multe decese în rândul vârstnicilor vaccinați anti-Covid

 

 

Potrivit unor surse judiciare consultate de HotNews.ro, printre cei care i-ar putea lua locul lui Doru Stoica în funcția de procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi criminalităţii informatice din DIICOT se figurează Robert Fleckhammer, actualul adjunct al Secției.

 

La începutul lunii februarie 2020, Doru Gabriel Stoica a cerut să se pensioneze, pentru ca, după numai o săptămână, după cum scria atunci mainnews.ro, să se răzgândească, fără a-și motiva gestul.

 

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât amânarea analizării cererii de eliberarea din funcţie, prin pensionare a domnului STOICA DORU GABRIEL, procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca urmare a solicitării acestuia”, potrivit ordinii de zi a ședinței din 11 februarie 2020.

 

La mijlocul lunii iulie 2020, la aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Procurorii DIICOT au spus atunci că nu există probe că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat, așa cum a susținut Jandarmeria Română. DIICOT a afirmat și că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.

 

În ordonanţa de clasare a dosarului „10 august”, în care au fost scoși de sub urmărire penală șefii de atunci ai Jandarmeriei, DIICOT a susținut chiar că a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Mai mult, procurorii au tras concluzia că nu toate victimele „colaterale” ale intervenţiei jandarmilor au fost şi victime „victime inocente”.

 

„Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici”, se arăta în soluția dispusă de DIICOT.

 

DIICOT susține că, în ciuda apelurilor repetate adresate protestatarilor paşnici de a se delimita de persoanele care se manifestau violent, primii chiar ”s-au amuzat” de violenţele exercitate împotriva forţelor de ordine.

 

articolul integral aici:

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed