Motivația acestui demers legislativ este legată de:

1. Faptul că tot mai multe femei care muncesc renunță sau amâna aducerea pe lume a unui copil pe baza unor considerente economice.
2. Modelul actual de fertilitate arată o scadere de un copil pentru fiecare romancă.
3. Rata totală de fertilitate (numărul mediu de copii născuţi-vii de către o femeie în cursul întregii sale perioade fertile) din România a scazut sub pragul critic ( de 2,1 sub care are loc scăderea populatiei) ajungând la un minim istoric de 1,428 la care vorbim de un declin demografic în care populația se reduce cu cinci romani în fiecare oră.
4. Declinul demografic îngrijorător (suntem la un minim istoric, pentru prima dată numărul născuților e mai mic de 200.000 anual, în fiecare oră populația României înregistrează un spor negativ de 5 cetățeni).
5. Impactul negativ asupra mamei și copilului al măsurilor de austeritate introduse în 2011.
6. În ultimii 20 de ani înregistrăm un dezastru demografic în ceea ce privește evoluția natalității atât la nivel de țară cât și în zonele care asigurau tradițional un sport natural pozitiv.
7. La nivel național scăderea natalității la 195000 de copii reprezintă un minim istoric al României moderne ce va fi urmată de mari probleme sociale. Dacă se menține acelasi ritm în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piata muncii ce va ajunge fără salariati cât și bugetele de sanătate și de pensii care vor avea nevoie de sprijin tot mai important de la bugetul de stat.
8. Moldova a înregistrat (în ultimii douăzeci de ani) o reducere la jumătate a natalității. În 1990 în Vaslui se nășteau 8377 de copii dar în 2010 numărul acestora a ajuns la doar 4464. Practic se înregistrează o prăbușire a natalității de 47% ce a facut ca Vasluiul să ajungă pe ultimul loc între județele Moldovei. Scăderi majore se înregistrează și în restul județelor, Vasluiul fiind urmat la prabușirea natalității de Botoşani (46%), Neamţ (44%), Bacău (42%) şi Galaţi 40%).
9. Tendința generală de creștere a vârstei de pensionare la femei.
10. Speranța de viață sub media europeană a femeilor din România.

Proiectul legislativ va avea impact favorabil asupra:

1. Stimularii natalității cu precădere în familiile în care femeile muncesc.
2. Stimularea natalității în general.
3. Speranței de viață a femeilor nevoite să se împartă între copii și locul de muncă.
4. Reducerii evaziunii și muncii la negru, angajatele având un motiv suplimentar în angajarea cu forme legale.
5. Corectarea măsurilor de austeritate din 2011 cu impact negativ asupra mamei și copilului.