Lupta cu pandemia nu s-a terminat și avem de gestionat o criză economică fără precedent, care afectează sever ramuri ale economiei și distruge locuri de muncă. Marea provocare este cum să
avem redresare, creștere economică cu consolidare fiscală/bugetară în anii ce vin, se arată în raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro, Monitor”, publicat pe site-ul Băncii Naţionale a României. România a început lupta contra virusului corona cu deficite, bugetar și extern (de cont curent), de peste 4% din PIB, între cele mai înalte din UE. Aceste deficite au limitat marja e acțiune a guvernului. În timp ce creșterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componența sa structurală, care nu ține cont de poziția ciclică a economiei.

BREAKING NEWS: Se majorează salariul minim de la 1 ianuarie

Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocările imense
viitoare, inclusiv consecințe ale aplicării noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forța de muncă) și
tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu.
Redresarea economică în anii ce vin poate fi conciliată cu o corecție macroeconomică, a deficitului bugetar. Corecția deficitelor nu se poate face esențialmente prin deprecierea cursului
de schimb; este necesară o ajustare a deficitului bugetar, se spune în raport. O corecție intempestivă ar submina relansarea economică. Corecția ordonată reclamă un program pe câțiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2024.

Bolid de UN milion de lei furat din Germania, găsit în România. Detaliul care a dat de gol furtul

Pasul de corecție macroeconomică depinde de mersul economiei, de restrângerea cheltuielilor
bugetare și de creșterea veniturilor bugetare. Se pot gândi combinații între ajustările de cheltuieli și metode de creștere a veniturilor fiscale/bugetare. Utilizarea masivă de fonduri europene ar ajuta într-o manieră hotărâtoare pasul anual al corecției fiscale.

Regimul fiscal trebuie să fie echitabil și aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie să fie
transparentă, responsabilă și eficientă astfel încât să inducă conformarea la plată a contribuabililor. În 2021 deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare în jur de 7% din PIB concomitent cu continuarea unor măsuri de combatere a crizei sanitare și de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste măsuri poate fi finanțată cu resurse europene.

Raportul susține că trebuie avută în vedere problematica socială pe fondul robotizării, eliberării de forța de muncă. Aeasta implică existența de resurse în bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, deși nu este realistă disponibilizarea unui număr mare de persoane din sectorul public într-o perspectivă imediată, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie să fie restrânse.

Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar și se poate obține. Plaja
acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 și 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în
România nivelul este sub 27%. Polonia și Bulgaria arată că reforma mecanismelor de colectare,
informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB.

Efortul creșterii gradului de colectare a veniturilor concomitent cu creșterea eficienței cheltuirii
banului public reclamă, între altele, mai multă transparență, lupta contra evaziunii fiscale și a
practicilor neloiale de optimizare fiscală (ex: impozitarea să se facă unde se realizează businessul, nu unde este înregistrat), restructurarea și informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor și tratamentelor fiscale preferențiale care au erodat baza de impozitare.

Fondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corecția bugetului. Nu numai că susțin
cererea agregată prin cheltuieli guvernamentale de câteva procente din PIB anual (net de
contribuția la bugetul UE), dar și producția internă; ar avea funcție anti-ciclică esențială. Banii
europeni ar ajuta și finanțarea balanței de plăți. Fonduri europene importante ar susține puternic activitatea firmelor private direct și indirect.

Este vital, se arată în documentul amintit, ca absorbția de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când se impune consolidarea fiscală. De notat că resursele din facilitatea europeană de redresare și reziliență ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Consolidarea fiscală ne-ar apropia de intrarea în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 și Uniunea Bancară, de aderarea la zona euro, în momentul în care economia va fi pregătită pentru așa ceva.

Într-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face față la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public robust devine o prioritate pentru ecuritatea națională având în vedere provocările viitoare. Să avem în vedere cât de puțin se cheltuie în România pentru educație și sănătate publică, pentru infrastructura critică. Cheltuielile pentru educație și sănătatea publică sunt în fapt, în parte, investiții în capital uman.
România nu trebuie să capete dependență structurală de fonduri europene pentru a trece prin
perioade foarte dificile.