Vladimir Putin a făcut erori strategice în războiul din Ucraina, în parte pentru că există atât de puține restricții asupra modului în care conduce țara, potrivit unor extrase dintr-un discurs care va fi susținut marți de șeful agenției britanice de spionaj GCHQ, difuzat în avans, transmite The Guardian.
Soldații ruși rămân fără provizii și muniții, iar câștigurile inițiale obținute de Moscova sunt anulate, va afirma Jeremy Fleming, într-un rar discurs public.
„Departe de inevitabila victorie militară rusă pe care mașina lor de propagandă o scanda, este clar că acțiunea curajoasă a Ucrainei pe câmpul de luptă și în spațiul cibernetic schimbă situația”, va spune Fleming.
Concentrându-se direct asupra președintelui rus, Fleming este așteptat să spună că, „cu puține provocări interne eficiente, procesul său de luare a deciziilor s-a dovedit a fi defectuos” și că s-a angajat într-o „strategie cu mize mari care duce la erori strategice de judecată”.
Luni, Moscova a lansat un val de atacuri cu rachete care au vizat Kievul și alte centre urbane importante, ucigând cel puțin 14 persoane, despre care Putin a spus că a fost un răspuns la bombardarea în weekend a podului care leagă Crimeea ocupată de Rusia.
Serviciile secrete occidentale au subliniat în repetate rânduri modul în care Putin a gestionat inclusiv la nivel micro comportamentul forțelor rusești în războiul care durează de șapte luni. Luna trecută, oficiali americani au declarat că se crede că președintele a respins o cerere a generalilor săi de a se retrage din orașul Herson, situat la vest de râul Nipru.
Dar, deși oficialii serviciilor de informații cred că există o anxietate tot mai mare în interiorul Kremlinului în legătură cu evoluția războiului, se crede că poziția lui Putin rămâne puternică. În cazul puțin probabil în care ar fi înlocuit brusc, nu este sigur că ar avea ca rezultat o schimbare semnificativă în strategia rusă.
Directorul GCHQ va sublinia costurile pe care Rusia le are de pe urma lunilor de luptă, argumentând că forțele Moscovei au ajuns la epuizare, iar recenta mobilizare a recruților dă semne de disperare. „Știm – și comandanții ruși de pe teren știu – că proviziile și munițiile lor se termină”, va adăuga el.
De asemenea, se așteaptă ca Fleming să vorbească despre viitoarea amenințare reprezentată de China, potrivit unui extras publicat în prealabil din declarațiile pe care le va face în fața unui public specializat la thinktank-ul Rusi, marți după-amiază.
Eforturile Beijingului de a exploata capacitățile de control și supraveghere din tehnologiile emergente reprezintă „o amenințare pentru noi toți” care trebuie abordată printr-o acțiune occidentală concertată, va spune Fleming, reflectând o opinie larg răspândită în serviciile de informații, potrivit căreia China, mai degrabă decât Rusia, reprezintă provocarea pe termen lung pentru Occident.
Caracterizând situația drept „un moment de ușă glisantă în istoria noastră”, Fleming va avertiza că, în special, China încearcă să controleze sau să influențeze tehnologii precum sistemele de sateliți și monedele digitale în conformitate cu politica sa autoritară și, acolo unde este posibil, să le răspândească la nivel internațional.
Beijingul a încercat să lanseze o monedă digitală a băncii centrale în încercarea de a stimula utilizarea yuanului în tranzacțiile internaționale. Dar Fleming a declarat că aceasta ar putea fi folosită pentru a permite Chinei să „evite parțial tipul de sancțiuni internaționale aplicate în prezent regimului lui Putin din Rusia”, dacă Beijingul ar încerca să invadeze Taiwanul.
Șeful spionajului va sublinia, de asemenea, promovarea de către China a propriului său sistem de navigație prin satelit BeiDou, o alternativă la sistemul american GPS și la cel european Galileo.
„Mulți cred că China își construiește o capacitate puternică antisatelit, cu o doctrină de a refuza accesul altor națiuni la spațiu în cazul unui conflict”, va spune Fleming, adăugând: „Există temeri că tehnologia ar putea fi folosită pentru a urmări persoane fizice”.