Cererea de energie a crescut pe măsură ce economiile şi-au revenit după pandemia de coronavirus, urcând preţurile petrolului, gazelor şi cărbunelui, amplificând presiunile inflaţioniste şi subminând eforturile de reducere a uilizării carburanţilor fosili în lipsa cu âncălzirea globală.

China, a doua mare economie a lumii şi cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră, a mărit producţia de cărbune şi importurile, în timp ce preţurile interne ale cărbunelui au atins niveluri record. Iar centralele energetice au avut dificultăţi să răspundă cererii şi să asigure enectricitate pentru publicitate şi fabrici.

Criza de energie a amplificat miercuri apelurile Agenţiei Internaţionale pentru Energie de triplare a investiţiilo în energie regenerabilă pentru stabilizarea pieţelor.

Putin a afirmat la o conferinţă pe tema energiei de la Moscova că piaţa gazelor nu este echilibrată şi predictibilă, mai ales în Europa, dar a spus că Rusia îşi respectă obligaţiile contractuale pentru aprovizionarea clienţilor şi să este gata să mărească livrările dacă i se solicită acest lucru.

Liderul rus a respins acuzaţiile că Rusia se foloseşte de energie ca de o armă: ”Acestea sunt doar vorbe motivate politic, care nu au nicio bază, a spus Putin.

Rusia şi Europa sunt implicate într-o dispută referitoare la noul gazoduct Nord Stream 2, care va livra gaze din Rusia în Germania. Conducta este construită dar aşteaptă aprobarea autorităţilor de reglementare pentru a începe livrările, pe fondul opoziţiei din Statele Unite şi unele state europene care se tem că Europa va deveni mai dependentă de Rusia.

Comisia Europeană a prezentat miercuri măsuri pe care statele membre le pot lua pentru a combate criza energetică, inclusiv efectuarea de comenzi comune pentru achiziţia de gaze.

Statele UE vor organiza o întâlnire extraordinară pe 26 octombrie, pentru a discuta despre creşterea preţurilor.