Doar doi analişti din cei 13 chestionaţi de SAR cred că guvernul va fi în stare să îşi atingă obiectivul de deficit bugetar, media prognozelor fiind de 4,4% din produsul intern brut (PIB).

Totodată, guvernul ar trebui să întărească controlul asupra cheltuielilor publice, mai ales asupra celor curente şi de personal, "mergând până la îngheţarea salariilor în sectorul public pe întreg anul 2009", se arată în raport.

Creşterile de salarii şi pensii promise în ultimii doi ani, în combinaţie cu o creştere economică redusă în 2009, sunt "o ameninţare serioasă" pentru sustenabilitatea deficitului bugetar în acest an, susţin analiştii SAR.

Cea mai importantă componentă (40%) a deficitului bugetar din 2009 provine din aplicarea graduală a majorărilor de pensie. "Pensiile totale, cu majorări cu tot, au ajuns să reprezinte nu mai puţin de 8% din PIB, dacă toate promisiunile ar fi să se aplice", arată raportul.

Mai mult, majorările salariale pentru profesori ar duce nivelul salariilor din sectorul public la 7% din PIB, faţă de 6,5% în prezent, estimează analiştii SAR, în condiţiile în care beneficiile pentru diverse categorii sociale, ca venitul minim garantat, indemnizaţiile pentru mame sau alocaţiile pentru copii, ar putea ajunge să reprezinte 1,2% din PIB în 2009, faţă de 0,5% în prezent.

Cheltuielile de la buget calculate de analiştii SAR nu permit, susţine raportul, menţinerea unui nivel minim de 10% din PIB pentru investiţii în 2009, măsură din planul anti criză propus de guvern.

"E o iluzie să credem că politica fiscală în 2009 va fi un instrument eficace de combatere a crizei. În cel mai bun caz, putem spera ca ea să nu acţioneze ca o frână când economia va fi în convalescenţă", menţionează raportul.

Ca soluţie pe termen lung, analiştii SAR susţin proiectarea bugetară multianuală, pe patru ani, în loc de "între patru şi şase bugete pe an" în prezent.

"În realitate, la noi programarea multianuală este o pură formalitate, chiar după cei cinci ani de când se aplică. (…) România a ajuns ţara din UE cu cel mai slab mecanism de programare bugetară", mai arată raportul.

Analişii susţin că, între cele 27 de state UE, în prezent mai există doar 6 ţări care se bazează mai puţin decât România pe sistemul de proiectare bugetară multianuală. Mai mult, conform unui raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI), România e pe locul 7 din 10 noi state membre UE în ce priveşte calitatea procedurilor bugetare. (NewsIn)