Apărarea antirachetă, securitatea energetică şi apărarea cibernetică sunt noi dimensiuni pentru NATO, a declarat vineri, la Bucureşti, secretarul general al NATO.
România a susţinut întotdeauna ca cele trei obiective să facă parte din planurile organizaţiei.
Secretarul general al NATO a susţinut vineri un discurs la Facultatea de Drept a Universităţii de Drept, în care a vorbit despre necesitatea unui răspuns solidar în faţa provocărilor viitorului. În opinia oficialului NATO, securitatea poate fi ameninţată în viitor de proliferare, de lipsa resurselor energetice, dar şi de atacuri cibernetice.
„Un atac cibernetic bine orchestrat vă poate stinge lumina în casa, în oraşul vostru, în ţara voastră. Poate închide controlul traficului aerian. Poate închide băncile. Pe scurt, un atac cibernetic poate înfrânge o ţară fără ca vreun soldat să fi trebuit să-i treacă frontiera”, le-a spus Rasmussen studenţilor de la Universitatea Bucureşti.
El a subliniat că acest scenariu nu ţine de science fiction, ci este realitate şi a amintit de atacul cibernetic coordonat pe care l-a suferit Estonia, membră a NATO, în urmă cu trei ani. Atacul a afectat temporar servicii-cheie guvernamentale, financiare şi media. Şi alţi câţiva membri şi parteneri ai NATO au trecut prin experienţe similare, chiar dacă nu au înregistrat un nivel similar de perturbare a activităţilor. „Prin urmare, nu este o exagerare să spunem că atacurile cibernetice au devenit o nouă formă de război permanent, la nivel mai puţin vizibil. Cartierul general al NATO, de pildă, suferă peste 100 de atacuri pe zi”, a arătat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
Rasmussen a recunoscut că atacul cibernetic suferit de Estonia în urmă cu trei ani a fost „clopoţelul” care a trezit Alianţa. Tema securităţii cibernetice a fost introdusă rapid pe agenda summitului NATO găzduit în 2008 de Bucureşti. NATO urma să prezinte la summitul de la Bucureşti din 2-4 aprilie 2008 un plan de acţiune împotriva spionajului şi terorismului cibernetic, după incidentele grave de acest gen înregistrate în Estonia şi Marea Britanie în 2007. NATO îşi propunea să înfiinţeze un organism pentru schimbul de informaţii şi coordonarea acţiunilor, să-şi îmbunătăţească răspunsul coordonat în cazul unui atac, să ofere consultanţă.
„Am făcut îmbunătăţiri majore. Putem răspunde atacurilor într-o manieră concertată şi putem furniza asistenţă imediată şi eficientă aliaţilor care o solicită”, a declarat vineri secretarul general al NATO.
Agenţia NATO pentru comunicaţii şi informaţii în vederea protejării reţelelor Alianţei a desfăşurat o nouă tehnologie de supraveghere, care permite detectarea celei mai mici tentative de infiltrare în sistemele sale. Soluţia, numită EnCase, a fost imaginată de editorul Guidance Software şi permite detectarea instruzuinilor, dar şi protejarea datelor ce ar putea fi piratate. EnCase permite identificarea tuturor tentativelor de intruziune şi le oferă anchetatorilor dovezile şi elementele necesare analizării şi detectării sursei atacului. Desfăşurarea soluţiei a fost încredinţată NCIRC ( Nato Computer Incident Response Capability), unitate specializată în gestionarea atacurilor informatice. În plus, Centrul de excelenţă al NATO pentru apărare cibernetică a fost stabilit în Estonia. NATO a înfiinţat echipe speciale pentru a răspunde eventualelor atacuri cibernetice, gata să intervină în 24 de ore în ţările
afectate.
Cu toate acestea, Rasmussen a spus vineri că este necesar să fie dezvoltate mijloace pentru identificarea atacurilor în stadiul lor incipient şi pentru o mai bună depistare a sursei oricărui atac. „Aş vrea să văd că aliaţii NATO cooperează mai strâns între ei, cu ţările partenere, cu industria şi cu alte organizaţii internaţionale”, a subliniat reprezentantul Alianţei.
Un grup de reflecţie, sub conducerea fostului secretar de stat american Madeleine Albright, se pregăteşte să prezinte la 17 mai recomandări şi propuneri pentru noul concept strategic al NATO, care va fi prezentat de Rasmussen în septembrie, urmând să fie aprobat la summitul NATO de la Lisabona din noiembrie. „Vreau să spun ceva foarte clar: Nu ne putem permite să punem apărarea antirachetă, securitatea energetică sau apărarea cibernetică pe planul al doilea. Pentru că noile provocări nu vor aştepta până ne vom simţi gata să le înfruntăm. Este sarcina noastră – chiar datoria noastră – să ne pregătim. Trebuie să privim înainte. Să prevenim evoluţiile neplăcute sau să le atenuăm consecinţele”, a conchis secretarul general al NATO.