Politologul american Francis Fukuyama afirmă, în noul său eseu despre liberalism, că valorile acestei doctrine ”sunt ameninţate” de politicieni precum preşedintele rus Vladimir Putin, deoarece războiul în Ucraina este ”un atac direct nu doar asupra acestei ţări, ci şi asupra valorilor liberale de pretutindeni”, transmite EFE, scrie AGERPRES.”În 2019, Putin a declarat într-un interviu că liberalismul este o doctrină desuetă. Rusia şi China, de exemplu, se îndreaptă în aceste direcţii similare în care se vorbeşte de faptul că liberalismul este în declin şi că nu este o doctrină capabilă să facă faţă provocărilor actuale”, a explicat într-un interviu pentru EFE politologul american, aflat luni la Madrid pentru a-şi prezenta ultimul eseu, ”Liberalismul şi dezamăgirile sale. Cum să ne apărăm şi să ne protejăm democraţiile liberale”.
În privinţa războiului din Ucraina, Fukuyama a insistat că ”marea lecţie finală” este că ”nu va fi posibil să avem un mod de viaţă democratic fără să facem sacrificii”.
”Chiar acum ne aflăm în faţa unei ierni grele, cu tăieri de gaz şi petrol de către Rusia, cu inflaţia care vine, şi probabil că vom ajunge la închideri de firme şi la un anumit grad de dificultăţi economice, dar ar fi cu totul imposibil să menţinem acest tip de viaţă, al valorilor liberale, fără să facem acest tip de sacrificii”, a apreciat el.
În ultimul său eseu, Fukuyama a enumerat şi ”alte ameninţări” la adresa liberalismului, ”din partea dreptei, cu un populism naţionalist”, dar şi din partea ”stângii, cu a sa ‘cancel culture’ care ameninţă libertatea de exprimare”. Pentru Fukuyama, este ”o luptă pe termen lung de la care nu ne putem abate dacă dorim să continuăm să trăim în societăţi deschise şi libere”.
Unul dintre elementele centrale ale eseului lui Fukuyama este politica americană de la sosirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2017, cu un Partid Republican care, în opinia politologului american, deja nu mai este ”democrat conservator cum a fost din punct de vedere istoric”, ci s-a transformat ”într-un partid antidemocratic”, care alege oficiali ”a căror misiune este să se menţină la putere, nu contează la câtă manipulare trebuie să recurgă pentru acest scop”.
”Toată lumea spera că, odată cu (sosirea la putere a lui) Joe Biden, vom vedea o revenire la normalitate a Statelor Unite, dar din păcate nu a fost aşa. Trump susţine că el a fost câştigătorul legitim al acelor alegeri (scrutinul prezidenţial din 2020) şi a reuşit să convingă o treime dintre alegătorii americani că are dreptate”, afirmă Fukuyama. ”Şi-a folosit influenţa, a folosit-o şi la 6 ianuarie, pentru a încerca să câştige ilegitim puterea, prin asaltul asupra Capitoliului, despre care se ştie acum că a fost un complot pus la cale de Trump”, adaugă el.
Totodată, Fukuyama face diferenţa între termenii ”liberalism” şi ”neoliberalism”, căci acesta din urmă ”denigrează statul”, ceea ce a dus la ”inegalităţi economice uriaşe” cu contratimpi deopotrivă ”în politica populistă de stânga şi de dreapta”.
Spre exemplificare, Fukuyama vorbeşte despre evenimentele recente din Chile, unde majoritatea alegătorilor au respins propunerea privind o nouă Constituţie.
”Cred că exista o nefericire de fond în tot ceea ce avea de-a face cu Constituţia care (…) a fost redactată la timpul ei de (fostul dictator chilian Augusto) Pinochet. (…) Acum ceea ce există este un proiect, de fapt, o listă de dorinţe a multor grupuri sociale. În această listă avem de toate şi în prezent nu există niciun guvern în stare să se preocupe de toate aceste dorinţe. (Guvernul chilian) ar face mai bine să se concentreze pe drepturile esenţiale ale societăţii şi nu pe sute de dorinţe”, a remarcat Fukuyama.
