Rectificarea bugetară anunțată de ministrul Florin Cîțu prevede un deficit de 4,3%, cu 1,3% peste limita maximă admisă de Tratatul de la Maastricht. Asta înseamnă că România va fi sancționată de Comisia Europeană pentru deficit excesiv iar Bruxelles-ul va interveni și va cere autorităților de la București să taie sau să înghețe unele cheltuieli, ba chiar să reducă acordarea de fonduri europene. Mai mulți analiști și oameni politici au comentat proiectul lui Cîțu.
Gelu Ștefan Diaconu, fost șef al ANAF:
O scurtă opinie legată de rectificarea bugetară oferită jurnaliștilor de la Bursa:
Aspecte pozitive:
-este un exercițiu mult așteptat de transparență publică ,care arată dimensiunea dezastrului lăsat în finanțele publice de guvernul PSD.
-este pentru prima data în ultimii trei ani când bugetul țării este pus în acord cu realitatea cifrelor colectării și a cheltuielilor angajate.
-în opinia mea deficitul de 4,3% stabilit prin rectificare, la închiderea execuției anuale va fi mai mic deoarece veniturile bugetare vor fi ceva mai mari iar cheltuielile nu vor putea fi toate efectuate în perioada rămasă pana la sfârșitul anului.
Aspecte negative:
-rectificarea trebuia însoțită de măsuri imediate de asanare a cheltuielilor publice în principal printr-o nouă legiferare a organizării și funcționarii ordonatorilor de credite prin reducerea drastica a numărului de secretari de stat și a cabinetelor aferente, eliminarea posturilor vacante și diminuarea cu o treime a funcțiilor publice de conducere, desfiintarea/comasarea unor entități publice, redistribuiri de personal prin noi state de funcții și de personal, încetarea tuturor detașărilor/delegărilor/mutărilor temporare, reducerea drastica a cheltuielilor publice cu bunuri și servicii, s.a.
-inevitabilul risc al declanșării procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeana
-creșterea datoriei publice pe seama împrumuturilor necesare finantarii deficitului bugetar
-imposibilitatea asigurării creșterilor de pensii și salarii de anul viitor, o adevărată bombă cu ceas pusa de PSD în brațele guvernului actual.
Claudiu Năsui, deputat
Rectificarea bugetară confirmă: ei au plecat, noi rămânem cu nota de plată.
Am atenționat în nenumărate rânduri că statul a explodat cheltuielile și că nu mai este mult până va veni nota de plată. Iată că rectificarea propusă de PNL confirmă tocmai acest lucru: situația e sumbră.
Pentru început, să apreciem faptul că guvernul nu mai cosmetizează dezastrul. Dezastrul, însă, este foarte mare. Cu un deficit previzionat de 4.3% nu mai suntem în zona roșie, suntem deja în zona disperării. Probabil vom intra direct în procedura de deficit excesiv a Uniunii europene, procedură prin care ni se vor cere să luăm măsuri.
Ce înseamnă deficit de 4.3%? Înseamnă că veniturile statului sunt mult mai mici decât cheltuielile sale, astfel că nu le mai putem face față. Va fi prăpăd. „Șocul se va duce în curs” vor spune economiștii roșii. Adică cine își ține banii în lei va pierde masiv. Iar guvernul va trebui să aleagă între a crește taxe sau a scădea cheltuieli.
Având în vedere că motivul pentru care am ajuns în situația asta sunt creșterile enorme de cheltuieli, normal ar fi să stabilizăm cheltuielile statului. Măcar să nu mai crească cheltuielile. Guvernarea precedentă deja lăsase niște găuri imense, ideal ar fi să nu le mai adâncim.
Pentru anul acesta, nou guvern nu putea face miracole, dar putea să dea tonul schimbării. Din păcate nu îl dă. E dezamăgitor că această rectificare nu taie nici pensii speciale, nici PNDL. Ba dimpotrivă, bugetul pentru pensii speciale la SRI crește cu 4.3 milioane de lei, iar la PNDL se mai alocă încă 1.7 miliarde de lei! O sumă imensă.
De ce era nevoie de asta? Înțeleg că puterea primarilor este foarte mare, dar asta nu justifică să mai aruncăm bani într-un program eșuat care nu a făcut decât să țină România în subdezvoltare. Un program care a hrănit mafii întregi de partid și care potențat baronizarea României rurale nu își mai are locul în 2019. Măcar să fi menținut constant bugetul PNDL. Să nu cumva să supere armatele de primari care vor și ei o bucată din PNDL. Bun, nu-l scazi. Dar chiar să-l crești cu 1.7 miliarde?
Să sperăm că bugetul pe anul viitor să fie unul care măcar să oprească creșterea cheltuielilor. Adică să facă ce spuneam împreună în ultimii trei ani.
Din păcate, prima măsură a guvernului liberal e să crească din nou salariul minim. Așa că nu ne mai facem mari speranțe. Criza de bani e mare. Creșterea salariului minim crește povara fiscală și crește salariile bugetarilor. Ca urmare a acestei creșteri parlamentarii vor primi cu 1.350 de lei brut pe lună în plus la salariu. Soluția corectă și liberală pentru a crește salariul minim este neimpozitarea lui. Așa creștea salariul net pentru toți românii, de la stat și din privat, și mai ales, mai scoteam români din sărăcie. Pentru mai multe informații despre o astfel de măsură.
Ioana Petrescu, fost ministru de Finanțe
Guvernul PNL a amânat rectificarea bugetară, în condițiile în care știa că situația este foarte gravă și că deficitul depășise 2,8% din PIB, după doar 10 luni. În loc să stingă focul, guvernul Orban a stat 3 săptămâni să se uite cum se extinde incendiul și să se plângă de greaua moștenire.
Deficitul va trece de 3%, mai exact va fi 4,3%, conform proiectului MFP. Care sunt consecințele depășirii limitei de deficit stabilite prin Tratatul de la Maastricht? Comisia Europeană poate declanșa procedura de deficit excesiv. Asta înseamnă că Bruxelles va trimite recomandări de reducere a deficitului: creșteri de taxe și/sau scăderi de cheltuieli. Cheltuieli pe care Comisia le are deja în vizor pentru posibile tăieri sunt cele cu pensiile și salariile. Dacă nu îndeplinim condițiile impuse de CE, Bruxelles ne poate tăia fondurile europene.
De ce suntem în acesta situație? În primul rând, guvernul Dăncilă a făcut un buget bazat pe cifre fantasmagorice. În al doilea rând, guvernul Orban nu a făcut niciun efort de a drege situația nici în al 12-lea ceas. A dat 6,5 miliarde în plus la UAT-uri, dintre care 1,8 miliarde la PNDL și asta pentru că urmează alegeri locale în luna iunie. Printre puținele reduceri majore se numără cele la educație și transporturi. La educație s-au tăiat 2 miliarde, în condițiile în care alocarea de la începutul anului a fost una extrem de mică, de doar 3% din PIB. Cum noul ministru liberal al educației spunea că nu are ce face cu 6%, acum va trebui să se descurce doar cu 2%. S-a tăiat 1 miliard de la transporturi, adică exact de unde trebuie făcute investiții publice, despre care PNL-iștii spuneau că nu s-au realizat în timpul guvernării PSD.
Nici guvernul Dăncilă, nici guvernul Orban nu au făcut nimic în legătură cu transferul profiturilor. În condițiile în care încă avem creștere economică și cota impozitului pe profit a rămas neschimbată, încasările din impozitul pe profit ar fi trebuit să crească, însă ele au scăzut cu 349 milioane de lei. Nici de evaziunea la TVA nu s-au ocupat. Încasările au scăzut cu 3,4 miliarde de lei, în condițiile în care comerțul cu amănuntul a crescut cu 7% în primele 9 luni ale anului și rată de TVA a rămas constanța, deci în mod normal ar trebui să vedem o creștere a încasărilor. Guvernul PSD a trecut asigurările sociale doar în sarcina angajaților, lucru neobișnuit pentru orice țară dezvoltată. S-au lăudat că această măsură va crește colectarea, când de fapt, ea a scăzut veniturile cu asigurările sociale cu 211,4 milioane de lei.
În concluzie, Dăncilă și Teodorovici au îngropat acest buget, iar Orban și Cîțu au bătut ultimul cui în sicriu.
Gheorghe Ialomițianu, fost ministru de Finanțe
”Cea mai mare provocare pentru Guvernul Orban în 2019 o reprezintă încadrarea României într-un deficit bugetar de 3% din PIB până la sfârșitul acestui an. Depășirea deficitului bugetar de către România va fi sancționată de către Comisia Europeană prin declanșarea procedurii de deficit excesiv, ceea ce înseamnă impunerea României implementarea unui program de ajustare a cheltuielilor și de majorare a veniturilor bugetare. În aceste condiții va fi greu pentru Guvernul Orban să continue implementarea legii salarizării și a legii pensiilor considerate de Comisia Europeană nesustenabile financiar. Există un risc și pentru ratingul României prin retrogradarea României de către agențiile de rating sau transmiterii de către acestea a unor mesaje privind adâncirea instabilității macroeconomice a României. Aceste decizii ale agențiilor de rating ar însemna pentru România reducerea credibilității pe piețele financiare influențând negativ costul cu finanțarea și investițiile străine în România. Încadrarea în deficitul bugetar de 3% din PIB în 2019 poate fi asigurată prin îmbunătățirea încasărilor bugetare până la sfârșitul anului și prin stoparea cheltuielilor nejustificate”, arată Ialomițianu.
Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR
Câteva concluzii cheie:
– Rectificarea este necesară, deoarece deficitul la primele nou luni este aproape 2,7% din PIB (mult peste cel prognozat) iar la sfârșitul anului putem depăși 4%
– Ministerele care pierd buget (Educație 2 mld RON, MAI, Transporturi și Agricultură 1 mld RON) în realitate au bani necheltuiti, deci realocarea este un act administrativ
– Ministerele care primesc buget sunt Min. Muncii (3,9 mld RON) și Sănătate (2,8 mld RON), unde sunt deficite enorme pe sistemul public de pensii, asistență socială și bugetul pentru asigurări de sănătate. De asemenea, MDRAP primește 1,7 mld RON, în special pentru suplimentarea PNDL
– Rectificarea actuală este mai mult administrativă, pentru a nu bloca proiectele deja asumate în PNDL și angajamentele sociale pentru anul în curs.
Totuși, pentru anul 2020, economia are nevoie de reforme cu adevărat reale. Iată mai jos 10 măsuri esențiale:
1. Reluarea investițiilor publice și creșterea transparenței acestora: Autostrăzi, Spitale și Școli moderne (infrastructură în sport și educație financiară)
2. Reducerea PNDL (colcaie gândacii din contracte oferite prietenilor politici)
3. Creșterea absorbției fondurilor europene
4. Supraimpozitarea pensiilor speciale și corelarea cu principiul contributivității
5. Reducerea aparatului public supradimensionat (cel puțîn 10%)
6. Reducerea taxării muncii (mai ales pe segmentul minim) și creșterea taxării capitalului
7. Predictibilitate în majorarea salariului minim (corelare cu inflație și productivitate)
8. Digitalizarea, debirocratizarea și reformarea ANAF
9. Restructurarea companiilor de stat care înregistrează pierderi și listarea lor graduală către bursă
10. Încurajarea antreprenoriatului, sprijinirea companiilor la export și reinvestirea capitalului în firme!
Dragoș Cabat, analist financiar, citat de Bursa
„Problemele mari vor veni în următorii doi ani dinspre creşterea salariilor şi pensiilor. Eu sper că prima măsură va fi pe partea de venituri. De asemenea, trebuie trecut la informatizarea ANAF – avem un astfel de proiect cu bani de la Banca Mondială, care a fost abandonat, tocmai pentru că dacă avem informatizare, firmele prietene nu mai pot să treacă neobservate dacă nu plătesc. A fost lipsă de voinţă politică, dar nu înseamnă că acum, cu noul guvern, din ianuarie se informatizează ANAF. Va dura câţiva ani acest proces.
Mai este nevoie de un control foarte bun al cheltuielilor, iar cei din Guvern spun că vor fi foarte atenţi la anumite cheltuieli, dar soluţia pe termen scurt va fi tot tăierea de la investiţii”.
Din păcate, veniturile la buget sunt foarte mici, întrucât creşterea economică nu mai este nici pe departe ceea ce ne aşteptam la începutul anului să fie, atrage atenţia Dragoş Cabat. Acesta apreciază: „Este o diferenţă între o creştere de 5,5% – la cât se aşteptau specialiştii şi 3,9%-4% – creşterea economică pe care o vom avea. Această diferenţă trage în jos şi deficitul, iar cifra de afaceri mai mică înseamnă şi un TVA mai mic al firmelor româneşti, precum şi un impozit pe venit şi pe cifra de afaceri mai mici. De asemenea, colectarea are un nivel foarte redus, acesta venind din lipsa informatizării, din lipsă de voinţă politică pentru a face anumite lucruri. În concluzie, veniturile sunt foarte mici şi atunci scazi cheltuielile. Dar există nişte cheltuieli obligatorii, cele cu salariile şi pensiile, care au şi fost crescute în ultima perioadă şi singura şansă a MFP şi a Guvernului a fost să taie la capitolul investiţii, unde oricum nu s-a întâmplat nimic. Aşa se întâmplă de mulţi ani”.
În opinia domnului Cabat, este posibil să avem înţelegere de la UE pentru un nivel atât de ridicat al deficitului bugetar, în contextul în care a avut loc o schimbare de guvern. Analistul financiar ne-a declarat: „În plus, am depăşit şi anul trecut ţinta de deficit de 3%, pe metodologia raportată la UE. Nu s-a spus că, deşi calculat pe metodologia noastră nu am depăşit, pe cea europeană am depăşit ţinta de 3%. Probabil că nu vom intra în procedură de excedent de deficit, însă dacă am fi ţinut să intrăm în zona euro peste trei ani, nu am mai fi reuşit, în actualele condiţii”.
Cristian Socol, profesor ASE și fostul ideolog al programului economic de guvernare al PSD
”Deficitul acum este 2.8% din PIB (după primele zece luni, n.r.). La rectificare, 1,8 miliarde lei merg către PNDL (acum nu mai sunt baroni, nu mai sunt registre duble?!), 3,4 miliarde lei merg către rambursări de TVA (a verificat cineva dosarele de rambursare?!), 0,3 miliarde lei pentru despăgubiri la ANRP și 0,65 miliarde lei fonduri de rezervă – cheltuieli discreționare. Plus 2 miliarde lei avans pentru înzestrare militară rachete. La venituri nu se încasează banii din licitația 5G, adică 2,4 miliarde lei. Adunați 1,8 cu 3,4 plus 0,3 plus 0,65 plus 2 plus 2,4 = 10,55 miliarde lei împărțit la PIB de 1022 miliarde de lei pe cât a fost construit bugetul rezultă un plus de 1% din PIB la deficit. Într o singură lună. În schimb se taie de la Educație, infrastructură și investiții. Și se taie de la salariul minim. Concluzionând. Cheltuielile de mai sus puteau fi eșalonate. Veniturile de mai sus puteau fi realizate. Deficitul bugetar putea fi ținut la 3,2-3,3% din PIB. Putea fi negociată cu Comisia Europeană activarea clauzei de investiții și / sau scoaterea în afară calculului de deficit a cheltuielilor de înzestrare militară suplimentare, de 0,7% din PIB Că sunt excepționale, că sunt one off. Cu un efort pe colectare în noiembrie și decembrie, nu mai era nevoie de prea multă negociere cu CE. Deci, se putea. Cu voință și pricepere. Dar nu e mai ușor să dai vină pe greaua moștenire? Deficitul de 4,3% din PIB nu este decât un pretext pentru austeritate”, a spus Socol.
România își construiește propria criză!
Șocant, nu?
Rectificarea e foarte ciudată.
Pare ca s-a dorit cu insistență un deficit mai mare și s-a renunțat prea ușor, dar prea ușor, la colectarea veniturilor fiscale.
Si asta în condițiile în care PIB a fost reevaluat la 1040 de miliarde lei față de 1022 miliarde lei cât a fost PIB estimat la prezentarea bugetului inițial.
Cu alte cuvinte, dacă atunci s-a spus ca veniturile prognozate sunt fictive pentru că PIB este estimat greșit, dacă pleci de la premisa că acum PIB este estimat corect, în creștere cu 18 miliarde lei, cum să îți scadă veniturile cu 16 miliarde lei, venituri pe care le încasai raportat la un PIB mai mic???
Dar cum sună folosirea deflatorului umflat în estimarea noului PIB?
Un deflator, atât de criticat de actualii guvernanți, care a ajuns la 6 de la 2,5.
Despre asta voi vorbi separat.
Dar cum sa mărești conștient GAP-ul de TVA, tăind de la veniturile din TVA peste 3 miliarde de lei?
De abia scăzuse la 32%!
Acum iar creste spre 36% și iar suntem campionii europeni la evaziunea fiscala pe TVA.
Dar cum sa faci aceasta taiere de venituri de 16 miliarde lei în contextul în care puteai recupera măcar 50% din veniturile generate de economia interna pe lunile noiembrie și decembrie ca să ieși pe cash, plus ajustările din ianuarie ca să ieși pe ESA?
Da, știu, toți vor lauda aceasta rectificare.
Acesta este trendul conjunctural.
Eu spun ca rectificarea este greșită și nu se asuma atribuția principala a politicii publice fiscal-bugetare anume aceea de colectare a veniturilor.
Si mai spun ca acest deficit este vina exclusiva a celor care și-l asuma acum.
Ca sa fie scrisa negru pe alb:
Având în vedere noua estimare a PIB 2019, de 1040 miliarde lei(218 miliarde euro) asumata de actualul Guvern, deficitul bugetului general consolidat se putea închide în 2,96% pe Cash și 3,01% pe ESA.
Oricine generează alt deficit înseamnă că are mari dificultăți în a face politica fiscal-bugetara și bagă țara în criză.
Efect fiscal?
Scăderea ponderii veniturilor fiscale în PIB spre 22% din PIB, diminuare spatiu fiscal, creștere GAP TVA, creștere evaziune fiscala.
Căci, luați-o logic și gândiți ca un om de afaceri cu datorii la fisc. Sau ca potențiale datorii.
Când vezi ca statul renunță la accentul pe colectare tu ce faci? Plătești datoriile sau le lași asa ca oricum nu ți se întâmplă nimic?
Rectificarea aceasta îmi întărește prima intuiție potrivit căreia scopul este creșterea necesarului de finanțare și asigurarea intermediarilor financiari ca au unde sa își plaseze banii cu dobânzi extraordinar de profitabile, de patru-cinci ori mai profitabile decât în exteriorul tarii.
Sunt peste 17 miliarde lei care vin suplimentar sa acopere deficitul. Bancile vor da acești bani.
Băncile câștigă, statul pierde.
Dar, acești 17 miliarde lei vor fi luați din piața privata de capital.
Asta înseamnă o lipsă de lichiditate pe lei și costuri mai mari pentru finanțele private și pentru banii agenților economici.
Nici nu vreau sa vorbesc de efectele procedurii de deficit excesiv.
Vor fi majore și voi vorbi ulterior.
Este posibil ca chiar Comisia Europeană sa fie informata de aceasta denaturare a deficitului.
Aș putea spune ca România își construiește propria criza.
Mai întâi de lichiditate.
Proiectul Finanțelor
„Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 18,356 miliarde lei, din care 10,488 miliarde lei influențe ale veniturilor din economia internă și 7,868 miliarde lei influențe din venituri din fonduri externe nerambursabile”, se arată în nota de fundamentare. Potrivit acesteia, cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2,09 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16,266 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat pe anul 2019 reprezintă 4,3% din PIB. „Angajarea la construcția bugetului inițial a unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare cu un grad ridicat de incertitudine privind încasarea acestora pe parcursul exercițiului bugetar a condus la derapaje fiscale care au determinat majorarea deficitului bugetar pe anul 2019 la 4,3% din PIB, față de ținta de deficit inițială de 2,76% din PIB. Timpul scurt rămas până la sfârșitul anului nu face posibilă aplicarea de măsuri structurale care să conducă la menținerea țintei de deficit bugetar în limitele asumate inițial”, conform Finanțelor.
