AcasăEconomieReferendum în Elveţia pe tema pensionării femeilor şi creşterii intensive a animalelor

Referendum în Elveţia pe tema pensionării femeilor şi creşterii intensive a animalelor

Berna speră ca, după două încercări eşuate în 2004 şi 2017, să obţină în sfârşit suficiente voturi pentru a ”stabiliza” sistemul elveţian al asigurărilor de pensie, supus unei enorme presiuni, în contextul în care speranţa de viaţă creşte, iar generaţia uriaşă a baby-boomer-ilor atinge vârsta pensionării.

Partea cea mai controversată a reformei prevede ca femeile să muncească până la vârsta de 65 de ani – la fel ca bărbaţii -, pentru a primi o pensie întreagă.

În prezent, femeile se pot pensiona cu un an mai devreme ca bărbaţii, la vârsta de 64 de ani.

Parlamentul a adoptat anul trecut măsuri-cheie – inclusiv o creştere a TVA -, însă partidele şi sindicatele de stânga au denunţat reforme ”pe spinarea femeilor” şi au forţat organizarea acestui refrendum.

Susţinătorii taberei ”da” în această reformă consideră că a le cere femeilor să muncească un an în plus nu este un lucru nerezonabil, ţinând cont de datele economice şi demografice.

Însă opozanţii reformei susţin că femeile continuă să fie discriminate în mod important şi au remuneraţii mult mai mici. Ei consideră că este nedrept să crească vârsta de pensionare a femeilor înainte de soluţionarea acestor inegalităţi.

În 2020, femeile din Elveţia au primit pensii în medie cu 35% mai mici decât ale bărbaţilor, potrivit Ministerului elveţian al Economiei.

Însă sondaje arată că alegătorii elveţieni, care au respins în două rânduri planurile Guvernului de a reforma pensionarea, sunt mai favorabili, în prezent, acestei reforme.

Potrivit unui sondaj recent al Tamedia, 55% dintre persoanele intervievate au susţinut această reformă, însă acest procent ascunde o disensiune între sexe – 70% dintre bărbaţii intervievaţi susţin reforma, iar 58% dintre femeile interogate o resping.

Alt subiect aprig dezbătut din scrutinul de duminică este o iniţiativă de interzicere a creşterii intensive a animalelor – care eradichează fermele industriale într-o ţară în continuare foarte agricolă, în pofida faptului că agricultura cântăreşte puţin în bogăţia elveţiană.

În cazul unei adoptări, această iniţiativă – care este susţinută de de către partide de stânga, Greenpeace şi alte organizaţii de mediu – va impune cerinţe minime mai stricte în domeniul adăpostirii şi îngrijirii cu respect a animalelor, accesului în exterior şi practicilor abatajului.

Ea prevede, de asemenea, o reducere considerabilă a numărului maxim de animale per incintă şi impune noi cerinţe în importul de animale şi cu privire la produsele de origine animală.

Guvernul şi Parlamentul se opun acestei iniţiative şi insistă asupra faptului că Elveţia are deja una dintre cele mai stricte legislaţii din lume cu privire la bunăstarea animalelor.

Potrivit legilor în vigoare, fermele nu poit avea mai mult de 1.500 de porci la îngrăşat, 27.000 de pui de carne sau 300 de viţei, ceea ce face imposibile ferme industriale uriaşe ca în alte ţări.

Berna avertizează că aceste noi reglementări antrenează o creştere excesivă a preţurilor şi că clauza cu privire la import ar putea avea un impact asupra relaţiilor cu partenerii comerciali.

Aceste argumente par să fi convins un număr mare de elveţieni, iar un ultim sondaj realizat de către gfs.bern creditează tabăra ”nu” în frunte – 52% dintre respondenţi se opun acestei iniţiative.

Agriculorii par deosebit de sceptici, opoziţia atingând 62% în zone rurale, în timp ce locuitorii de la oraş se declară în proporţie de 53% în favoarea acestor schimbări.

Ultimele Articole