”Incertitudinea sporită şi riscuri importante ale unei degradări a perspectivelor economice în contextul Războiului din Ucraina, scumpiri fără precedent de preţuri ale energiei şi perturbări persistente ale laţului de aprovizionare justifică prelungirea” acestei suspendări, anunţă într-un comunicat CE.

”Propunem să menţinem în 2023 clauza salvgardării generale”, care permite o derogare – temporară – de la limitele datoriei şi deficitelor stabilite prin Pactul de Stabilitate, anunţă într-o conferinţă de presă vicepreşedintele CE Valdis Dombrovskis.

Această clauză urmează să fie dezactivată în 2024, precizează el.

”Acest lucru oferă marje politicilor bugetare naţionale să reacţioneze rapid în caz de nevoie”, mai precizează el, îndemnând, cu toate acestea, la rigoare.

”Politica bugetară trebuie să fie prudentă în 2023, prin controlarea creşterii cheltuielilor curente primare finanţate de către stat”, subliniază CE.

”Planurile bugetare ale statelor membre din anul viitor trebuie să se înscrie în traiectorii de ajustare pe termen mediu prudente, care să reflecte provocări asociate unor niveluri crescute ale datoriei care au crescut din cauza pandemiei” covid-19, subliniază CE.

Politica bugetară este necesar să fie pregătită să se adapteze evoluţiei situaţiei, iar Bruxellesul urmează să furnizeze noi recomandări după această vară.

Pactul de Stabilitate, care limitează deficitele publice la 3%, iar datoria la 60% din Produsul Intern Brut (PIB), a fost suspendat la începutul lui 2020, în contextul pandemiei mondiale covid-19.

Acest lucru le-a permis Celor 27 să angajeze cheltuieli excepţionale de susţinere a gospodăriilor şi întreprinderilor, în vederea evitării unui crah economic.

Valdis Dombrovskis anunţa la începutul luimartie că o prelungire a suspendării Pactului de Stabilitate urma să fie luată în calcul ”ţinând cont de incertitudini mari” în economie.

Războiul şi impactul sancţiunilor impuse Rusiei au determinat Bruxellesul să-şi reducă în mod drastic, săptămâna trecută, previziunile cu privire la creşterea PIB-ului UE şi zonei euro în 2022.

CE mizează de-acum doar pe 2,7%, în scădere de la 4% la începutul anului şi nu exclude o nouă deteriorare.

Economia suferă din cauza ”exploziei” preţurilor materiei prime care, în afară de energie, se propagă la tarife în alimentaţie.

Războiul dn Ucraina a crescut, de asemenea, problemele lanţurilor de aprovizionare şi incertitudinea atât în privinţa întreprinderilor, cât şi a gospodăriilor.