„Alcatel alege doi europeni pentru funcţiile de conducere”, titrează cotidianul The Wall Street Journal. Potrivit unor surse apropiate situaţiei, boardul companiei franco-americane Alcatel Lucent s-a decis în favoarea a doi executivi europeni. Măsură este de natură să aducă din nou coeziune la nivel de management şi să îmbunătăţească situaţia financiară a companiei. Astfel, fostul şef al BT, Ben Verwaayen şi francezul Phillipe Camus, un manager din industria aeronautică, ar putea fi numiţi în funcţiile de director executiv şi respectiv preşedinte al Consiliului de Administraţie. Prin alegerea celor doi europeni, boardul intenţionează să pună capăt tensiunilor transatlantice care au dăunat companiei de la formarea acesteia, cu doi ani în urmă. Concernul este rezultatul fuziunii dintre Alcatel şi Lucent Technologies.
Tot de aici mai aflăm că oficialii italieni fac presiuni asupra sindicatelor pentru a sprijini planurile de salvare ale Alitalia. Guvernul de la Roma avertizează că Alitalia nu mai dispune practic de nici un fel de lichidităţi şi că rolul sindicatelor în salvarea companiei este unul vital. Potrivit unor participanţi la negocieri, reprezentantul executivului, Augusto Fantozzi, a anunţat că rezervele de cash şi credite pe termen scurt ale Alitalia la sfârşitul lunii august, se ridicau la 200 de milioane de euro şi că din aceştia ar mai putea rămâne cu doar 30 de milioane la finele lunii septembrie. Compania pierde în medie 1 milion de euro pe zi iar presiunile din partea creditorilor sunt tot mai mari. Planul de salvare presupune crearea unei noi entităţi de către un consorţiu condus de omul de afeceri italian Roberto Colannino. Noua companie urmează să dispună de un capital de lucru de 1 miliard de euro.
Cea mai puternică asociaţie patronală din Marea Britanie face apel către executiv, aflăm de la secţiunea economică a cotidianului The Times. Şeful CBI crede cu tărie că este nevoie de politici industriale, de natură să încurajeze activitatea manufacturieră. Richard Lambert a declarat pentru cotidianul britanic că asemenea în actualul context economic nefavorabil, asemenea măsuri ar trebui să aibă prioritate chiar înaintea marilor proiecte de infrastructură. Tema va fi dezbătută pe larg în cadrul conferinţei CBI din luna Noiembrie iar port-drapelul acestor cereri este chiar Rolls Royce.
„MOL se pregăteşte să preia majoritatea de la INA”, titrează Wirtschaftsblatt. Compania maghiară va oferi 2800 de kuna pe acţiune, respectiv 391, de euro, cu 226 de kuna peste preţul de piaţă al firmei croate şi în rând cu aşteptările analiştilor. Oferta MOL este înfreptată către deţinătorii a 3 milioane de acţiuni, reprezentând 31% din capitalul social.
„Moneda britanică scade până la un minim record faţă de euro”, titrează Financial Times. Lira britanică a scăzut luni puternic, pe măsură ce piaţa monetară a reacţionat la avertizările lui Alistair Darling potrivit cărora încetinirea economiei britanice ar putea fi cea mai severă din ultimii 60 de ani. Scăderea monedei a fost potenţată de datele macroeconomice slabe din ultima perioadă. Astfel, a fost atins nivelul de 0,8138 faţă de euro şi de 1,7996 faţă de dolar. Oficialiii trezoreriei au încercat să calmeze temerile legate de declaraţiile lui Darling dar analiza sumbră a acestuia a alimentat speculaţiile potrivit cărora actualui ministru şi-ar putea pierde postul în urma unei remanieri.
“Manchester City a fost cumpărat de un grup de investitori din Abu Dhabi”, este un alt titlu din Financial Times. Abu Dhabu United Group for Development and Investment a achiziţionat clubul de la fostul premier thailandez, Shinawatra. Tranzacţia relevă interesul mare la nivel global în echipele din Premier League. La doar câteva ore după semnarea acordului, noii proprietari au dat măsura ambiţiei dar şi a banilor de care dispun, prin aducerea brazilianului Robinho de la Real Madrid, jucător pe care clubul a plătit 32,5 milioane de lire sterline. Potrivit unor surse, Manchester City este evaluat momentat la 200 de milioane de lire sterline. În urmă cu un an, fostul prim-ministru al Thailandei a cumpărat clubul pentru 81,6 milioane de lire sterline.
Tot de aici mai putem citi şi despre Insula Şerpilor, motiv de dispută între România şi Ucraina. Miza constă în drepturile de exploatare minerale. România importă anual 5,25 de miliarde de metri cubi de gaz natural. Rezervele din aceea zonă a Mării Negre ar putea satisface astfel cerere internă timp de 20 de ani.
De la secţiunea economică a cotidianului The Guardian aflăm că analiştii încearcă să mai tempereze din îngrijorările propagate de declaraţiile lui Alistair Darling. Şeful trezoreriei britanice a declarat pentru ediţia de weekend că economia britanică se află în cea mai proastă formă a ultimilor 60 de ani. Spre exemplu, Nick Parson, de la NAB Capital crede că: „Va fi într-adevăr un an şocant dar nu se va compara cu începutul anilor 90 şi cu atât mai puţin cu ce s-a întâmplat în perioada 79-81”.
„Conducerea Dresdner s-a opus fuziunii cu Commerzbank”, titrează Handelsblatt pe prima pagină. Ponderea executivilor de la Dresdner Bank în boardul nou-înfiinţatei bănci va fi una foarte mică. Mai exact, cu excepţia lui Herbert Walter, directorul executiv al Dresdner, restul celor 8 locuri vor fi ocupate doar de reprezentanţii Commerzbank. În ceea ce priveşte disponibilizările preconizate, potrivit surselor, acestea nu vor fi împărţite proporţional între cele două instituţii, ci vor fi suportate în cea mai mare parte tot de către Dresdner Bank.
