Ziarul Financiar: O simplă căutare a numelui Muntmark pe Registrul Comerţului scoate la iveală 43 de rezultate, adică zeci de nume de firme în care un membru al familiei Muntmark deţine anumite participaţii. La rândul lor, multe dintre aceste rezultate conţin cuvinte cheie-precum „Energy”, „Wind”, „Power Park” sau chiar nume de localităţi din Dobrogea.

Dacă la începutul lui 2008 puţină lume ştia cine este Emanuel Muntmark, în numai doi ani omul de afaceri suedez de origine română a ajuns să fie considerat ca unul dintre cei mai puternici dezvoltatori de proiecte eoliene, vânzându-şi parcurile către companii precum CEZ, Petrom sau ButanGas.

Datele de la începutul lunii august din partea Transelectrica arată că firmele în care numele Muntmark apare ca acţionar au în dezvoltare sau au fost implicate în realizare unor parcuri eoliene cu o capacitate de peste 890 MW, mai mult decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, ceea ce înseamnă investiţii de circa 1,3 – 1,6 miliarde de euro, toate fiind localizate în Dobrogea.

Gândul: Suma medie pe care românii cu restanţe o achită lunar a scăzut la 300 lei, la jumătate din cât era în urmă cu doi ani

Unele firme de recuperare de creanţe au trecut de la aşa-zisele ameninţări asupra datornicilor la o atitudine mult mai calmă, respectiv la explicarea situaţiei şi la căutarea de soluţii mutual avantajoase, după cum susţin reprezentanţii lor. „Nu vrem să îi speriem pe oameni. Nu suntem fantome. Doar băieţelul meu se teme de fantomele din Scooby-Doo. În 2008 suma medie pe care o recuperam de la cei cu restanţe la bănci era de 600 de lei lunar, iar acum aceasta a scăzut la 300 de lei. Încercăm să obţinem o sumă care, chiar dacă e mai mică, este achitată cu regularitate”, a declarat Georg Kovacs, director general al companiei de recuperare a creanţelor EOS KSI România.

România are de pierdut din cauza calităţii nesatisfăcătoare a infrastructurii de transport, precum şi a numărului foarte mic de kilometri de autostrăzi, respectiv 321 de kilometri, scrie Jurnalul naţional.

„Problema transporturilor este nu numai una importantă, ci una vitală pentru dezvoltarea economică a României şi pentru ieşirea acesteia din criză”, a spus Bruno Roche, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceze în România (CCIFER), potrivit Agerpres. Oficialul a subliniat că întârzierea rezolvării problemei infrastructurii de transport poate permite altor ţări, cum ar fi Serbia sau Ungaria, să propună rute alternative, pentru că au o reţea mai bună de autostrăzi. Bruno Roche a spus că momentan nu se pune problema ca investitorii francezi să părăsească România pentru a construi obiective în Serbia, pentru că România este o piaţă incomparabil mai mare şi pentru că francofonia îi face pe francezi să se simtă bine în România. Ca sursă de finanţare pentru noile autostrăzi, preşedintele CCIFER a sugerat parteneriatul public-privat, care funcţionează în toate ţările UE.

 Aurul se menţine una dintre cele mai profitabile investiţii din acest an, reuşind să îşi păstreze avansul de circa 25% înregistrat în primele opt luni, titrează Bursa. Scumpirea aurului vine în contextul în care dolarul american s-a menţinut relativ constant în ultima vreme, de regulă cele două având evoluţii de sens contrar. Pe pieţele internaţionale, o uncie de aur se tranzacţiona ieri la preţul de 1.257,7 de dolari, la distanţă de doar câţiva dolari faţă de pragul de 1.250 dolari/uncie, în timp ce dolarul era cotat la 0,77 euro, în scădere faţă de jumătatea acestui an, când un dolar valora 0,81 euro.

În ţara noastră, un gram de aur valorează în prezent 133 lei, potrivit datelor publicate pe site-ul BNR, după ce în ultimele două luni a consemnat una dintre cele mai mari creşteri, urcând de la 115 lei/gram.

Cifra de afaceri a industriei producătoare de componente auto din România s-a majorat în plină criză. Afacerile cumulate ale primelor zece companii au atins 9,1 miliarde de lei, scrie Capital.ro.

Când se vorbeşte despre suc­cesul industriei auto româneşti, de cele mai multe ori este folosit exemplul Automobile Dacia. Şi pe bună dreptate. În plină criză, producătorul autohton de automobile a realizat o cifră de afaceri de nouă miliarde de lei, în creştere cu 1,4 miliarde faţă de rezultatul obţinut în 2008.