Capital: Lupta la baionetă cu evaziunea fiscală, clamată de Guvern, a început cu o modificare legislativă care va favoriza mai ales firmele oneroase: taxarea inversă pentru produse alimentare.
Dacă legislaţia lasă portiţe, evaziunea înfloreşte. Afirmaţia este un truism, dar autorităţile nu contenesc să ofere exemple pentru ilustrarea ei. În ordonanţa pentru combaterea evaziunii, Ministerul Finanţelor permite taxarea inversă pentru produse alimentare. În fapt, taxarea inversă înseamnă că o firmă nu mai plăteşte TVA pentru marfa achiziţionată şi revândută unui alt comerciant, ci menţionează pe factură „taxare inversă“. În acest fel, toate firmele, evident înregistrate ca plătitoare de TVA având codul aferent, dintr-un astfel de circuit nu mai varsă taxa la stat. Când se ajunge la ultima verigă din lanţ, adică la persoana neînregistrată ca plătitoare de TVA, se colectează şi se plăteşte la buget. În speţă, este vorba de comerciantul care o încasează la rândul său de la clienţii persoane fizice, în magazine.
Ziarul Financiar: Companiile mari au rămas pe profit în 2009, cel mai greu an pentru economia românească, excepţie făcând combinatul siderurgic de la Galaţi, deţinut de miliardarul indian Lakshmi Mittal, cu pierderi de 334 milioane de euro, sau Tarom, care a adus statului un minus de 56 milioane de euro.
Chiar şi firme din domenii precum bunurile de larg consum sau auto, unde scăderea consumului a fost evidentă, au rămas pe profit, însă câştigurile lor au fost afectate de contextul general nefavorabil.
Cumulat, primele 300 de companii din punctul de vedere al profitului au câştigat 40 mld. lei (9,5 mld. euro), mai mult comparativ cu 2008, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
Normele metodologice semnate şi de reprezentanţii ministerelor Muncii, Sănătăţii şi Internelor au trimis sute de mii de români care muncesc legal la trei autorităţi diferite, scrie Evenimentul Zilei.
Circa un milion de români plătiţi legal, majoritatea cu venituri medii, sunt supuşi în aceste zile unui calvar birocratic. Ei trebuie să alerge cu bani şi declaraţii între Casa de Pensii, Casa de Sănătate şi Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru a fi la zi cu plata taxelor către stat.
Este vorba despre peste 386.500 persoane fizice autorizate, 105.000 de deţinători de contracte şi convenţii civile şi aproape 60.000 de oameni care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, potrivit datelor Fiscului valabile la sfârşitul lunii aprilie.
România liberă scrie despre povestea lui Ovidiu Colea, care a ajuns unul dintre marii producători de suveniruri în America, după ce, în 1985, a obţinut dreptul de a vinde replici ale Statuii Libertăţii. Acum, românul întâmpină probleme din cauza unei firme din China care a intrat pe piaţă cu preţuri mult mai mici.
Ovidiu Colea a fugit definitiv din România în 1978, hotărât să asculte îndemnul tatălui său de a vedea Statuia Libertăţii. A stat cinci ani într-un lagăr politic, a ajuns, în fine, la New York, unde s-a angajat ca şofer de taxi în ture de noapte, iar ziua lucra la o fabrica care producea copii de piese de muzeu. Într-o zi a cumpărat fabrica unde lucrase până atunci.
Cel mai mare castig din perioada ianuarie-august, inregistrat la BVB, a fost al actiunii Azomures si a depasit 90%. Companii atractive, dar din esalonul secund al interesului investitorilor, precum Aerostar, Compa sau Socep, au avut si ele cresteri impresionante ale preturilor, de peste 50%, scrie dailybusiness.ro.
In ciuda crizei economice care se prelungeste in Romania, 20 dintre companiile listate pe piata principala a Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au inregistrat cresteri ale preturilor actiunilor de peste 10%, in primele opt luni ale anului. 12 dintre aceste companii au inregistrat cresteri remarcabile, de peste 30%.