RIGC 2021: România, în al 12-lea ceas pentru gazele din Marea Neagră

La circa zece ani de când au fost descoperite zăcăminte importante de gaze naturale în Marea Neagră, în zona de apă adâncă, România nu reușește să extragă aceste resurse, care ar asigura independență energetică, locuri de muncă și venituri însemnate la bugetul de stat. Cadrul legal care să permită demararea producției offshore trebuie aprobat cât mai rapid, pentru că suntem în al 12-lea ceas, au atras atenția specialiști prezenți la Romanian International Gas Conference.

„Noi exploatăm gaze naturale de peste 110 de ani și petrol, de peste 160 de ani. Avem un pionierat în România pe care nimeni nu l-a pus la îndoială niciodată în ceea ce privește explorarea și exploatarea resurselor de țiței și gaze. Deci avem un avantaj imens, avem forță de muncă calificată, avem investitori dispuși să investească în această țară, dar lipsesc lucruri elementare. Lipsește voința de a face lucruri să se întâmple. Întotdeauna ne uităm la ce au făcut cei din Vest, cum și-au implementat legile și reglementările și îi admirăm. Dar când trebuie să facem noi, ne oprim înainte să facem lucrurile să se întâmple”, a declarat astăzi Cătălin Niță, Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), în cea de-a doua zi a conferinței.

El a adăugat că avem un cadru legislativ primar învechit, care trebuie actualizat conform realității curente, și totuși nu reușim.

„Discutăm de tehnologii pe care nici cele mai avansate țări în cercetare nu au reușit să le stăpânească cu adevărat. Discutăm despre zeci, sute de MW de hidrogen verde din offshore, dar noi gazul explorat de zece ani nu reușim să-l aducem la mal. Facem investiții de sute de milioane de euro în infrastructura de transport de gaz și noi totuși nu reușim să punem gazul pe care îl avem în pământ în acea conductă. Discutăm despre securitate energetică, și noi nu suntem în stare să fim independenți când avem atâtea resurse”, a completat acesta.

Totodată, el a întrebat dacă altă țară ce ar fi avut resursele României, specialiști în domeniu, investitorii dispuși să vină cu bani proprii să le scoată ar fi stat pe gânduri dacă să le extragă sau nu.

„Acum 50 de ani, Norvegia nu exista pe harta gazului mondial. Noi în anii ‘70 construiam platforme marine și foram în Marea Neagră de mică adâncime. Nu este păcat de toți acești ani să tot stăm pe gânduri să ne tot gândim ce să facem în continuare? Suntem atât de aproape. Ne trebuie puțină claritate și puțină maturitate, să dăm drumul efectiv la ceva ce știm să facem. Oportunitatea nu o să stea după noi. Suntem în gară, trenul deja s-a pus în mișcare și noi ne gândim încă dacă să ne urcăm în el, ceea ce nu-mi explic, nu are logică, din păcate”, a mai spus Directorul Executiv al FPPG.

La rândul său, Franck Neel, Membru al Directoratului responsabil pentru activitatea Downstream Gas în cadrul OMV Petrom și președinte al FPPG, a declarat că România importă aproximativ 20% din necesarul de gaze naturale și dacă nu se investește în exploatarea resurselor din Marea Neagră, vom ajunge să importăm circa 50% din necesar până în 2030, în funcție de evoluția cererii.

„De aceea este important să se deblocheze rezervele din Marea Neagră. Așteptăm în continuare modificarea legii care ne permite să avem cadrul fiscal și stabilitatea necesară pentru acest proiect”, a spus Franck Neel.

Potrivit acestuia, companiile concesionare au nevoie de circa 4 ani pentru a dezvolta un astfel de proiect de mare adâncime, astfel că Guvernul trebuie să accelereze procesul de reglementare care să permită demararea investiției. Demararea producției de gaze naturale din perimetrele offshore e cu atât mai importantă în contextul tranziției energetice. România se bazează pe acest combustibil pentru a reduce emisiile de carbon în diferite sectoare, precum  industrie, transporturi, energie.

Cea de-a 4-a ediție a conferinței internaționale Romanian International Gas Conference are loc la București, în format hibrid, în perioada 13-15 decembrie 2021, sub tema: „Sectorul gazelor naturale, între imperativele decarbonării, accesibilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării”. Evenimentul este organizat de către Federația Patronală Petrol și Gaze cu sprijinul Energy Policy Group. Tema zilei de astăzi a fost „Importanța gazelor naturale în tranziția energetică din România”.

Ce spune ministrul Popescu

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a declarat ieri că primele gaze extrase din Marea Neagră vor intra în rețeaua națională anul viitor, urmând ca în 2026 cantitatea să fie suplimentată simțitor, odată cu exploatarea perimetrului deținut de OMV Petrom și Romgaz. În aceste condiții, crede ministrul, prețul gazelor ar trebui să scadă.

„Lumea a uitat, dar anul trecut a început o investiție într-un perimetru mai mic, Aurora-Doina, a celor de la Black Sea Oil & Gas. Trebuia finalizată anul acesta, au avut niște întârzieri, dar eu sunt convins că în prima parte a anului viitor primul gaz din Marea Neagră va fi scos. Vorbim de un miliard de metri cubi pe an, care vor intra din Marea Neagră în sistemul național de transport”, a anunțat ministrul energiei, luni seara, la Digi24.

El a amintit că, pe de altă parte, statul român dorește să achiziționeze prin Romgaz cota parte, de 50 la sută, din perimetrul Neptun, care este deținută de Exxon. Aprobarea tranzacției a fost dată vineri de Adunarea Generală a acționarilor Romgaz, urmând ca în perioada următoare să se semneze acest contract.

Legea offshore, așteptată ca pâinea caldă

România a pierdut 20% din producţia de gaze şi şi-a majorat importurile de energie de 8 ori faţă de 2010. Acest aspect nu s-ar fi întâmplat dacă unele decizii ale clasei politice nu s-ar fi repercutat masiv în piața de gaze naturale. O astfel de decizie este aprobarea legii offshore de Parlamentul României pe vremea când liderul PSD era Liviu Dragnea. Cuprins de un fior naționalist tot mai profund, pentru atragerea unui segment puternic de electorat, Dragnea a început o adevărată luptă cu multinaționalele prezente în România inclusiv cu cele din zona petrolieră, iar una din mizele puternice ale acestei lupte a fost legea offshore, adică actul normativ care reglementează operațiunile de explorare și exploatare a hidrocarburilor în Marea Neagră românescă. O miză de miliarde de euro…

Înainte de votarea legii, Dragnea s-a înfățișat în fața greilor din Marea Neagră, precum OMV Petrom, ExxonMobil, The Carlyle și Lukoil, cu o variantă de act normativ care a nemulțumit enorm companiile petroliere pentru că impunea impozite pe veniturile suplimentare. ”Nu vom ceda”, a spus Dragnea după o discuție cu reprezentanții OMV Petrom și Exxon.

Ce a urmat? Votarea legii și apoi punerea în stand-by de către partenerii OMV Petrom și Exxon a proiectului de exploatare perimetrului Neptun din apele adânci ale Mării Negre, zonă unde ar exista un potențial de 42-84 miliarde de metri cubi, adică jumătate din resursa certă de gaze a României. În plus, americanii de la Exxon a anunțat că pleacă din Marea Neagră pentru că se concentrează pe proiecte mult mai grandioase în ale regiuni ale lumii.

Actul normativ împins de Dragnea și existent și în acest moment impune un impozit progresiv, între 30 şi 70%, pe veniturile suplimentare obţinute din majorarea preţului gazelor. Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore. De asemenea, companiile își pot deduce investiţii de maxim 30% din impozitul pe veniturile suplimentare. Acestea au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi să fie cetăţeni români cu rezidenţă fiscală în România. Banii obţinuţi din impozitul pe veniturile suplimentare vor fi folosiţi pentru extinderea reţelei de gaze şi pentru alte investiţii. În plus, companii au obligaţia de a vinde 50% din producţia de gaze pe bursa românească.
După plecarea PSD de la putere și venirea unui nou guvern, mai întâi liberal și apoi liberalo-USR-UDMR, s-a tot vorbit de modificarea legii offshore dar s-a bătut pasul pe loc. Astfel, OMV Petrom a amânat până azi luarea unei decizii de continuare sau nu a proiectului Neptun. Probabil o va face la anul sau în 2023. Ori de câte ori și-a prezentat rezultatele financiare, OMV Petrom a cerut imperios politicienilor modificare respectivului act normativ. Și nimic! Ce s-a fi întâmplat dacă nu ar fi fost legea în forma lui Dragnea? Dacă ar fi fost convenabilă petroliștilor? Nu am mai fi avut criza aceasta a gazelor, a aprozionării pentru iarnă, pentru că s-ar fi început producția în apele adânci ale Mării Negre iar dependența României față de gazul rusesc s-ar fi redus brusc.

Până să se decidă OMV Petrom, americanii de la Black Sea Oil & Gas, controlați de The Carlyle, continuă cu planurile sale de a fi prima companie care va extrage gaze naturale din depozitele offshore ale României, în pofida legii offshore. Dacă taxa va rămâne în vigoare ar putea să afecteze operaţiunile viitoare ale BSOG în România, a declarat directorul general Mark Beacom, transmite Reuters.

Această companie intenţionează să extragă o cantitate de gaze estimată la 10 miliarde metri cubi în ceea ce va fi un test pentru capacitatea României de a atrage investitori şi a accesa rezervele sale de gaze naturale din Marea Neagră, estimate la 200 miliarde metri cubi.

“Debutul producţiei nu este condiţionat de abrogarea legii offshore, dar va avea un impact asupra modului în care BSOG se va angaja în viitor în România. Am primit numeroase asigurări că legea va fi amendată dar încă nu am văzut o propunere de amendament propusă spre dezbatere publică. Dacă va continua să rămână în vigoare, grupul ar putea analiza şi alte măsuri pentru a încerca soluţionarea acestui dosar”, a declarat Mark Beacom pentru Reuters.

În luna februarie a acestui an, Beacom spunea că BSOG va începe în noiembrie extragerea gazelor naturale din proiectul românesc offshore. Recent, Beacom a spus că este posibil ca termenul limită să sufere o uşoară amânare deoarece lucrările de construcţie la facilitatea onshore de tratare a apelor ar putea să nu fie gata până la finele anului. Beacom a mai spus că BSOG analizează posibilitatea de a se implica în proiecte din domeniul energiilor regenerabile utilizând infrastructura existentă, inclusiv parcuri fotovoltaice şi eoliene onshore precum şi un proiect pilot privind o centrală electrică offshore pe bază de hidrogen verde.

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed