Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a plătit 4,3 miliarde de euro pentru proiecte de autostrăzi în perioada 2008-2014, iar în acelaşi interval reţeaua locală de şosele de mare viteză s-a mărit cu doar 373 de kilometri, numărând în prezent 644 de kilometri, potrivit unei analize a ZF pe baza informaţiilor transmise de compania de drumuri.
Cu suma pe care CNADNR a cheltuit-o începând din 2008 până în prezent se puteau construi peste 700 de kilometri de autostrăzi, dacă se ia în calcul un cost mediu de 6 milioane de euro/kilometru.
De ce aceşti bani înghiţiţi de CNADNR s-au văzut în realizări concrete la jumătate faţă de cât s-ar fi putut face şi, mai ales, de ce România continuă să fie la coada Europei la capitolul infrastructură rutieră? Modul în care s-au cheltuit aceste sume poate reprezenta o măsură a risipei realizate de-a lungul timpului, având în vedere că CNADNR are anual un buget de 1,5-2 miliarde de euro, atât pentru autostrăzi, cât şi pentru drumuri naţionale, dar rezultatele au întârziat să apară.
„În ultimii 25 de ani a existat o risipă permanentă, însă important este cum poate fi aceasta diminuată, cu atât mai mult cu cât avem nevoie ca proiectele să nu mai stagneze şi să nu mai fie oprite, aşa cum s-a întâmplat anul acesta. Ce aşteptăm de la guvernanţi este un bun management al resurselor, alte atribuţii nu au. Trebuie să vegheze la o normalitate“, spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).
