Cele mai recente cotaţii CDS (credit default swap) arată o creştere a riscului de ţară pentru România din această vară, odată cu intensificarea presiunilor generate pe pieţele financiare de criza datoriilor de stat.

CDS-urile reprezintă contracte de asigurare a unei creanţe faţă de posibilitatea intrării debitorului în insolvenţă, tranzacţionate pe pieţe nereglementate. Cotaţiile CDS sunt spread-uri (diferenţe între dobânzi) care afectează randamentele obligaţiunilor şi fluctuează zilnic. Ele pot fi influenţate de numeroşi factori, de la evenimente locale sau regionale la trenduri globale, şi reprezintă buni indicatori ai percepţiei pieţelor financiare asupra riscului, influenţând costurile de împrumut, scrie Mediafax

Spre exemplu, cotaţiile CDS ale României au crescut puternic la sfârşitul anului 2008 – începutul lui 2009, la apogeul crizei financiare mondiale, când statele emergente din Europa Centrală şi de Est au fost lovite de un val de aversiune la risc şi de prăbuşirea încrederii investitorilor. Spread-urile CDS sunt exprimate în puncte de bază, 100 de puncte de bază reprezentând un punct procentual.

Astfel, dacă la jumătatea lui 2008 spread-ul CDS al României în dolari, pentru datorii cu maturitatea la cinci ani, era de sub 200 puncte de bază, sau 2 puncte procentuale, în februarie 2009 cotaţia a depăşit 7,5 puncte procentuale.

După încheiarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, în martie 2009, cotaţiile CDS au scăzut puternic pentru România, coborând până în primul trimestru al anului următor la sub 2 puncte procentuale, aproape de nivelul anterior crizei.

În prima jumătate a acestui an, spread-urile CDS pentru obligaţiunile de stat româneşti au evoluat relativ stabil, la 2-2,5 puncte, urcând însă din luna iulie, odată cu aparentul debut al unei noi crize financiare, de data aceasta cu epicentrul în zona euro.

Astfel, cotaţia CDS pentru România a depăşit 4,5 puncte procentuale la sfârşitul lunii septembrie – începutul lui octombrie şi s-a stabilizat ulterior la sub 4 puncte procentuale.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Bruxelles, că România a ajuns să se împrumute la dobânzi mai mari decât în 2010, când ţara nu era stabilizată macroeconomic, din cauza deprecierii CDS-ului întregii regiuni, pentru că nu s-au luat la timp măsuri în ceea ce priveşte Grecia.

Situaţia este similară şi în cazul Ungariei, unde spread-ul CDS a urcat de la 2,5 puncte la jumătatea anului la peste 5 puncte în luna octombrie.

Trendul a fost resimţit şi în restul regiunii, spread-ul CDS al Bulgariei urcând de la 2,1 puncte în vară la peste 4 puncte la sfârşitul lunii septembrie. În Polonia, costul creditorului a crescut de la circa 1,5 puncte la jumătatea anului la peste 3 puncte în prima parte a lunii octombrie. Cehia, ale cărei spread-uri CDS evoluau în vară la puţin sub un punct procentual, a ajuns în septembrie şi octombrie la peste 1,5 puncte.

Luni, spread-ul României pe piaţa CDS pentru datoriile cu senioritate era de 3,76 puncte procentuale, mai mare decât al Bulgariei (3,3 puncte), situaţie care persistă, cu aproximaţie, din vara anului 2009, potrivit datelor furnizate MEDIAFAX de dealeri din piaţa bancară.

În raport cu Ungaria însă, riscul de ţară al României în funcţie de cotaţia CDS este mai redus. Spread-ul Ungariei era de 5,11 puncte luni şi se menţine de circa un an peste cel al României. Percepţia pieţelor asupra Ungariei a fost afectată însă în ultima perioadă de numeroase evenimente pe plan intern, precum întreruperea acordului cu FMI, agravarea poziţiei datoriei externe în urma aprecierii puternice a francului elveţian în acest an şi decizia ulterioară a guvernului de a introduce politici care apără populaţia de fluctuaţiile valutare, în detrimentul băncilor.

Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, obligaţiunile de stat ale României sunt percepute de pieţe ca o investiţie mai riscantă decât datoriile Poloniei (2,42 puncte procentuale), Slovaciei (2,12 puncte) sau Sloveniei (2,9 puncte). Cehia (1,25 puncte) şi Estonia (1,43 puncte) par să se bucure de cea mai multă încredere din partea investitorilor.

Turcia şi Kazahstanul au coeficienţi CDS de aproximativ 2,6 puncte procentuale iar Rusia de 2,3 puncte.

Spre comparaţie, ţările cel mai afectate de criza datoriilor de stat au spread-uri CDS uriaşe, de 7,76 puncte procentuale în cazul Irlandei, 11,1 puncte pentru Portugalia, respectiv 35,3 puncte în cazul Greciei.

Italia, considerată următoarea „victimă” a crizei datorilor de stat, are un spread CDS mai mare decât al României, de 4,46 puncte procentuale, în timp ce Spania, vizată de asemenea de pieţe ca posibilă candidată la criză, este ajutată, în principal, de o datorie de stat relativ mică raportat la PIB şi are o cotaţie CDS similară cu a României, de 3,76 puncte procentuale.

Austria, bancherul Europei Centrale şi de Est, este un datornic de încredere prin vizorul pieţei CDS, cu un spread de numai 1,5 puncte procentuale, în timp ce Germania şi Franţa, principalii finanţatori ai programelor anticriză din UE, au profiluri de risc foarte diferite: germanii se pot relaxa cu o cotaţie CDS de 0,88 puncte la începutul acestei săptămâni, în timp ce Franţa are un coeficient de aproape 1,9 puncte.

Dintre cei mai siguri emitenţi de obligaţiuni suverane din Europa, Danemarca şi Olanda au spread-uri de puţin peste un punct procentual, în timp ce Norvegia, Elveţia, Suedia şi Finlanda au spread-uri CDS apropiate de 0,5 puncte.