România avea în 2008 o rată de ocupare a populaţiei de 59%

Strategia de la Lisabona are ca ţintă o rată de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă de 70%, stabilită pentru anul 2010.

Rata de ocupare a populaţiei cu vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut uşor (+0,2 puncte procentuale) faţă de 2007.

„Indicatorul avea, ca şi în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbaţi (65,7% faţă de 52,5% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (61,2% faţă de 57,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 24,8%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%, distanţa faţă de ţinta de 50%, stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona, fiind de 6,9 puncte procentuale”, mai arată datele INS.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor de învăţământ superior (85,7%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare, astfel că erau ocupate 63,5% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie (studii liceale, profesionale, postliceale şi tehnice) şi numai 41% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie (studii gimnaziale, primare sau fără studii).

În 2008, salariaţii deţineau cea mai mare pondere (67,4%) în totalul populaţiei ocupate, numărul acestora fiind cu 120.000 mai mare decât în 2007. Anul trecut, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 31,2% din populaţia ocupată.

Distribuţia pe grupe de ocupaţii arată că agricultorii şi lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,7% din totalul populaţiei ocupate. De asemenea, o pondere însemnată (16,3%) o deţineau categoriile de meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal.

Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi economice arată că 28,8% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 31,4% în industrie şi construcţii, iar 39,8% în servicii.

În activităţile neagricole erau ocupate aproape 6,68 milioane de persoane, ponderi semnificative fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (28,9%), în comerţ (17,7%) şi construcţii (11,2%).

Comparativ cu 2007, a crescut numărul celor care îşi desfăşurau activitatea în intermedieri financiare, bancare şi de asigurări (+13,5%), hoteluri şi restaurante (+12,9%), construcţii (+10%), precum şi în activităţile de tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (+5,8%).

În schimb, în 2008 a scăzut numărul persoanelor ocupate în activităţi de energie electrică, gaze şi apă, cu 8,2%, în agricultură, vânătoare şi silvicultură, cu 2,4%, şi în industria prelucrătoare, cu 2,2%.

INS mai arată că, în anul 2008, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,6 ore pe săptămână. 295.000 de persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Durata medie efectivă a săptămânii de lucru în activitatea principală şi secundară a fost de 40 de ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2008 au lucrat cu program parţial 9,9%, iar din rândul salariaţilor doar 0,6%.

Şomajul BIM s-a îmbunătăţit uşor faţă de 2007

În 2008, rata şomajului, calculată pentru persoanele cu vârsta între 15 şi 74 de ani care nu au loc de muncă, dar sunt disponibile să lucreze şi au căutat un loc de muncă în ultima lună, a fost de 5,8%. Rata şomajului, calculată conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM), a fost cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât în 2007, când era de 6,4%.

Pe sexe, diferenţa dintre cele două rate ale şomajului BIM a fost de 2 puncte procentuale (6,7% pentru bărbaţi şi 4,7% pentru femei), în timp ce pe medii rezidenţiale, diferenţa a fost de 2,2 puncte procentuale (6,8% pentru mediul urban, faţă de 4,6% pentru mediul rural).

Rata şomajului BIM avea cel mai ridicat nivel – de 18,6% – în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani.

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii de învăţământ scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 7,1%, respectiv 6%, în timp ce rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare a fost de 2,7%.

Rata şomajului BIM de lungă durată (în şomaj de cel puţin un an) a fost de 2,4%. Incidenţa şomajului BIM de lungă durată, ce reflectă ponderea persoanelor aflate în şomaj de cel puţin un an în numărul total de şomeri, a fost de 41,3%. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaţilor şi în mediul urban.

Pentru tinerii între 15 şi 24 ani, rata şomajului de lungă durată (care se află în şomaj de cel puţin şase luni) a fost de 10,5%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 56,3%.

În 2008, populaţia activă a fost de 9,9 milioane de persoane

Populaţia activă din România era anul trecut de 9,944 milioane de persoane, din care 575.000 de români erau înregistraţi ca şomeri, potrivit criteriilor BIM.

Rata de activitate a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani a fost de 62,9%.

Astfel, raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 de persoane ocupate) a fost de 1.297‰, mai ridicat pentru femei (1.619‰ faţă de 1.033‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul urban (1.318‰ comparativ cu 1.271‰ în mediul rural).

„Sursa datelor o constituie Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) care se realizează trimestrial, în conformitate cu Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 577/1998 cu privire la organizarea unei anchete statistice selective asupra forţei de muncă în Comunitatea Europeană”, se mai arată în comunicatul INS.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed